Într-un război al intereselor, Raţiu s-a luptat cu un „băiat deştept din energie” pentru marca „ARO”

De la finele anului 2012, pe marginea mărcii „ARO” s-a format o întreagă reţea de interese mai mult sau mai puţin credibile din punct de vedere declarativ, asta dacă ar fi să ne luăm după punctele de vedere ale părţilor implicate în subiectul „marca ARO”.
Începând cu istoria recentă, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare 2012, pe atunci candidatul ARD pentru Camera Deputaţilor, Gogu Davidescu, a lansat ideea construirii unui nou autoturism de teren sub marca „ARO GO”.
La acea dată, din primele investigaţii am reuşit să aflăm că politicianul Gogu Davidescu a fost folosit doar ca marionetă de către un „băiatul deștept din energie”, pe numele său, Constantin Dârzan, preşedintele holdingului Energy Services Group, în încercarea acestuia de a obţine marca ARO, acesta fiind cel care a şi solicitat OSIM-ului înregistrarea mărcii „ARO GO”, în data de 21 noiembrie a anului 2012.

Peste noapte „ARO GO” s-a transformat peste noapte în „AGO”

După ce proprietarul de drept al mărcii „ARO”, firma Landmark Mangement, prin administratorul Sergiu Filip, a declarat că nu va renunţa niciodată la marca ARO, Dârzan, prin unul dintre cei trei fii ai săi, respectiv Mihai Dârzan (ca reprezentat al firmei SC Ringhel Team SRL), cel care a şi fost şeful de campanie electorală al lui Gogu Davidescu, a înregistrat o nouă cerere de marcă, cu numele de … „AGO”, în data de 08.01.2013. Marcă de care nu s-a mai auzit nimic în ultimii trei ani de zile.

Raţiu deţine 12 mărci ale ARO Câmpulung, printre care şi marca „IMS 57”

De cealaltă parte a baricadei, firma lui Nicolae Raţiu, proprietarul firmei Landmark Management, cea care în 2012 deţinea înregistrate la OSIM nici mai mult nici mai puţin de 11 mărci ale ARO Câmpulung, s-a folosit de războiul pornit de Dârzan şi a înscris şi marca IMS 57.

Landmark Management deţine şi „IRO” – o marcă de ARO neapărută niciodată pe piaţă

Mai mult de atât, printre cele 12 mărci ce au fost deţinute de ARO Câmpulung, cesionate de firma lui Nicolae Raţiu la cumpărarea patrimoniului SC ARO SA, apare şi marca „IRO”. O marcă ce niciodată nu a apărut pe piaţa auto şi despre care mulţi dintre cei care au lucrat la uzina musceleană nu au putut să ne spună nimic. Cel care ne-a lămurit în legătură cu marca „IRO” a fost unul dintre exdirectorii ARO, Iustin Preoteasa, care ne-a declarat că „în trecut au fost înregistrate mai multe mărci ale ARO, printre care a fost înregistrată şi această marcă („IRO”) ca o extensie a mărcii ARO, dar care nu a fost folosită niciodată”.

Marca ARO a purtat fel şi fel de nume la export, aşa cum a fost şi cel de „Dacia Duster”

Ca o paranteză, se ştie că în vremurile sale de glorie, ARO se vindea, mai ales la export sub diverse nume. Un exemplu este marca „ARO 10” cu motorizare Reanault, care în anii 1985 – 1986 s-a comercializat în Anglia sub marca „Dacia Duster”.

O marcă ARO a fost cumpărată de Subaru cu 40 de mii de dolari

În istoria mărcilor ARO apare şi „ARO Forester”, un ARO 244, diesel, care a avut „coada” ca marcă înregistrată la OSIM, în 1995. „Coada” (numele de Forester) a adus profit la acea dată fabricii ARO Câmpulung. Firma Subaru, care avea şi autoturismul „Subaru Forester” nu îşi putea comercializa produsul pe piaţa românească, astfel încât a fost nevoită să-i ofere societăţii ARO 40 de mii de dolari pentru a renunţa la „coadă”.
Landmark Management are în analiză un eventual proces cu cei ce s-au folosit de marca „ARO”

Fără a mai intra în prea multe amănunte, putem spune că subiectul mărcii „ARO” este departe de a se încheia şi că toate pistele duc spre un singur numitor comun: „marca”.
Încă din anul 2013, nici una dintre părţile implicate nu ne-a argumentat faptul că se va construi autoturismul, ci doar că toţi speră să găsească acel investitor interesat să reconstruiască maşina ARO. Până atunci în joc rămâne marca, fiind foarte posibil ca „băiatul deştept din energie”, Constantin Dârzan, să aibă un „investitor” pentru marcă, şi pentru a ajunge la ea face joc de glezne cu înscrisul diverselor mărcii la OSIM, pentru ca în cele din urmă să-l acţioneze pe Raţiu în judecată în încercarea de a-i sufla marca ARO de sub nas. L-a contactat pe Constantin Dârzan pentru a-i solicita un punct de vedere, însă acesta nu a dorit să ne răspundă la întrebări.
În aceea ordine de idei, reprezentantul firmei Landmark Management, Sergiu Filip, ne-a declarat telefonic că are în studiu eventualitatea începerii unui proces cu cei care au folosit marca „ARO” ca şi slogan de campanie electorală. Sergiu Filip nu crede că investitorii chinezi ar putea fi interesaţi de ARO şi spune că cei ca Dârzan nu fac altceva decât „să vândă vise”.
„Este foarte clar că au dorit doar să se folosească de ARO. Vând vise. Pe noi nu ne-a contactat nimeni pentru a discuta cu noi acest subiect, al mărcii ARO, de aceea sunt de părere că doar s-au folosit de numele de ARO. Nu ştiu dacă îi vom da în judecată, dar analizăm foarte serios această chestiune. Viaţa merge mai departe!”, declara Sergiu Filip la începutul anului 2013.
Ca şi o concluzie, parţială, după cum bine se poate vedea, la mijloc este interesul pentru marca „ARO”, ce ar putea aduce, acum sau mai târziu, un profit frumuşel în conturile proprietarului.