Se pare că problemele Casei de Cultură „Tudor Muşatescu” din Câmpulung nu se rezumă numai la cele privind lipsa unui spaţiu unde angajaţii să-şi poată desfăşura activitatea, ci se extind şi-n sfera desfăşurării activităţii.

 În urmă cu foarte mulţi ani impunătoarea clădire a principalei instituţii de cultură a municipiului Câmpulung a ajuns pe mâna Ministerului Culturii pentru a fi… aproape demolată, actual fiind doar o botaforie gigantică ce stă să se dărâme la o rafală de vânt puternică.

Aşa s-a ajuns ca activitatea Casei de Cultură să fie mutată, cu chirie, în Casa de Cultură a Sindicatelor, unde angajaţii ocupă un birou. Spaţiu destul de „vast” pentru a se putea desfăşura o activitate culturală intensă, ce cuprinde două ansambluri folclorice, un cenaclu de pictură, ore de muzică, etc.

Spaţiu îndeajuns de mare pentru a se semna contracte şi nu neapărat pentru a avea loc ore de dans, pictură sau muzică. Totul în contextul realităţii din spatele activităţii angajaţilor Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”.

Potrivit managerului, preotul Liviu Cioacă, instituţia are două ansambluri folclorice: „Carpaţi” şi „Muguri din Carpaţi”, Cenaclul de Arte Plastice I.D. Negulici şi grupa de canto „Stars of Song”.

Angajaţi, destul de mulţi, atât de mulţi cât să se desfăşoare o activitate care mai cere încă vreo doi noi angajaţi, în condiţiile în care unii dintre cei deja angajaţi mai au mult până la pensie, iar copiii lor au terminat facultatea şi au nevie de un post la stat.

Foarte interesant fiind că, angajaţii Casei de Cultură „I.D. Negulici” au trei tipuri de activităţi. Prima este cea de a pregăti şi promova grupurile enumerate mai înainte, cea de-a doua de a lua taxă pentru pregătirea noilor artişti şi cea de-a treia, cea mai importantă, pregătirea în particular sau prestaţiile artistice pe bază de contracte de colaborare sau impresariat artistic.

„Cei angajaţi au program de lucru normal, de opt ore, dar lucrează şi pe PFA-uri sau contracte de colaborare. Legea le permite.”, este ceea ce ne-a precizat managerul Cioacă.

Interesant fiind că multe dintre contractele particulare ale angajaţilor Casei de Cultură sunt tot cu instituţii ale statului, ca venit suplimentar fiind şi banii obţinuţi de la părinţi pentru pregătirea viitoarelor tinere talente. Unii cu chitanţă, 10 – 15 lei pe oră, alţii în particular ca bonus în numerar pentru obţinerea de rezultate.

„Pentru cine vine nou, până învaţă să intre în grup, se percepe o taxă de 10 – 15 lei pe oră.”, este precizarea lui Liviu Cioacă.

Astfel, fără spaţiul pe care-l avea odată şi unde se desfăşurau chiar şi cursuri de formare profesională şi perfecţionare, activitatea Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, care înghite anual sume considerabile de la bugetul local al municipiului Câmpulung, este una care se aseamănă foarte mult cu cea a unui SRL. Posturile vacante sunt ocupate după gradele de rudenie sau după principiul pilelor şi relaţiilor, iar copiii talentaţi pot urma orele de dans sau canto numai contra cost. Activitatea instituţiei de cultură fiind totuşi salvată, cel puţin scriptic, de deplasările la concursuri şi festivaluri, şi de organizarea unor concursuri, expoziţii şi festivaluri.

Pentru luna septembrie în programul Casei de Cultură „Tudor Muşatescu” existând deplasarea la Festivalul de Cânt şi Dans Dobrogan – la Eforie Sud, Tabăra de Pictură de la Mangalia – Cenaclul I.D. Negulici şi organizarea Festivalului de Romanţe.

În galeria foto se poate vedea cum arată clădirea în care ar trebui să-şi desfăşoare activitatea angajaţii Casei de Cultură

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

NOTIFICARE
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.