O nouă condamnare, cel puţin în primă instanţă, pentru unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din zona Muscel în domeniul defrişărilor.

Ani de-a rândul, mult prea cunoscutul personaj rucărean „Sulică – naşul defrişărilor”, pe numele său real Ion Popa Nica, a reuşit să facă dispărute de pe faţa pământului sute de hectare de pădure, însă de fiecare dată a scăpat ca prin urechile acului.

În timp, mai mereu (oficial) şomerul Ion Popa Nica, omul care şi-a creat propriul imperiu al defrişării a colecţionat şi o impresionantă colecţie de „NUP-uri” la plângerile penale ale ITRSV, unele chiar din perioada 2004 – 2008, când acesta a fost viceprimar din partea PRM la Rucăr.

În acea perioadă, ITRSV Ploieşti a transmis Parchetului Câmpulung mai multe plângeri penale, ce aveau la bază defrişarea mai multor păduri de pe raza Rucărului, inclusiv din Parcul Naţional „Piatra Craiului” (unde valoarea arborilor era şi este de peste 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior).

Ion Popa Nica ca mandatar, prin procuri, de la proprietari sau moştenitori, a tăiat la ras sute de hectare de pădure şi a stat liniştit la umbra eurosacilor obţinuţi de pe urma defrişărilor.

După ani, „păcatele tinereţii” l-au ajuns din urmă şi, cu chiu cu vai, oamenii legii l-au liniştit cu o primă sentinţă la un dosar penal a avut ca bază „dispariţia” unei păduri din localitatea Bughea de Jos.

Cu toate că mulţi au încercat să-i facă felul, în cele din urmă Sulică de Rucăr s-a ales cu o condamnare (circa 0,01% din ceea ce ar fi meritat pentru întreaga sa activitate în ale defrişării). Mai exact, în anul 2014 a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe o durată de cinci ani, şi cu o „amendă” de 70.640,5 lei, sumă pe care este obligat să o plătească Ocolului Silvic Câmpulung, care s-a constituit parte civilă în procesul „pădurea de la Bughea de Sus”, reprezentând 50% din valoarea prejudiciului, în vederea înfiinţării fondului de conservare a pădurilor.

La ora actuală, Ion Popa Nica s-a ales cu o nouă condamnare penală, ce încă mai poate fi atacată.

De această dată a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de reducerea suprafeţei fondului forestier naţional şi la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de amplasarea de construcţii şi investiţii în afara zonelor de dezvoltare durabilă din ariile naturale protejate. Aici fiind vorba de o construcţie ridicată în Parcul Naţional „Piatra Craiului” – zona Dâmbovicioara.

Ion Popa Nica (stânga) împreună cu Ion Mînzînă în campania electorală din anul 2012 – Rucăr

„POPA – NICA I. ION – Inculpat

RNP – ROMSILVA – ADMINISTRAŢIA PARCULUI NAŢIONAL “PIATRA CRAIULUI RA – Parte civilă

Tip soluţie: Condamnare

Soluţia pe scurt: În baza art. 396 al. 2 Cod de procedură penală raportat la art. 106 al. 1 din Codul Silvic, condamnă pe inculpatul Popa Nica Ion la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de reducerea suprafeţei fondului forestier naţional fără respectarea dispoziţiilor art. 36 si art. 37 Cod Silvic. În baza art. 396 al. 2 Cod de procedură penală raportat la art. 52 alin. 1 lit. i) din OUG nr. 57/2007, condamnă pe inculpatul Popa Nica Ion la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de amplasarea de construcţii şi investiţii în afara zonelor de dezvoltare durabilă din ariile naturale protejate. Constată că infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente cu infracţiunile sancţionate prin sentinţa penală nr. 82 /2014 a Judecătoriei Câmpulung, definitivă prin decizia penală nr. 641/A/24 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Piteşti, în dosarul nr. 2845/205/2014. În temeiul art. 85 alin 1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal anulează suspendarea sub supraveghere dispusă prin sentinţa penală nr. 82/2014 a Judecătoriei Câmpulung. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 82 din 22 aprilie 2014 a Judecătoriei Câmpulung, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 641/A din 24 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Piteşti, în dosarul nr. 2845/205/2014 şi repune în individualitate cele două pedepse de câte 3 ani închisoare, aplicate prin sentinţa penală menţionată. În baza art. 36 alin 1, art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, contopeşte cele două pedepse de câte 3 ani fiecare aplicate prin sentinţa nr. 82/2014 a Judecătoriei Câmpulung, cu cele două pedepse de câte 6 luni fiecare aplicate în prezenta cauză, si aplică pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care o sporeşte cu 6 luni rezultând o pedeapsă de 3 ani si 6 luni închisoare. Execută pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani si 6 (şase) luni închisoare. În baza art. 71 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 litera a teza a II – a si lit. b Cod penal. În baza art. 106 al. 3 din Legea nr. 46/2008 R raportat la art. 25 al. 3 teza a II-a C.p.p., admite cererea părţii civile RNP – ROMSILVA – ADMINISTRAŢIA PARCULUI NAŢIONAL “PIATRA CRAIULUI RA” şi obligă inculpatul la demolarea construcţiei şi eliberarea terenului forestier de orice construcţii sau instalaţii amplasate ilegal. În baza art. 274 al. 1 Cod de procedură penală obligă inculpatul la plata a 2300,00 lei cheltuieli judiciare către stat (din care 1500 lei cheltuieli efectuate în timpul urmăririi penale). Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din 18.02.2019.

Document: Hotărâre 28/2019 – 18.02.2019”.

De subliniat că, în timp, Ion Popa Nica reuşise să-şi facă propriul imperiu al defrişărilor, tăind tot ce se putea şi construind pe unde îşi dorea. Aşa a reuşit să ridice câteva clădiri pe lunca Rucărului, alta lângă primăria comunei, precum şi altele ce ies la iveală… din sentinţe judecătoreşti.

Cum necum, Rucărul a fost mai mereu pe harta zonală a retrocedărilor pline de ilegalităţi, dar şi a defrişărilor.

Vechi dosare pline de nereguli încep să reiasă la suprafaţă. Interesant fiind dacă vreodată va apărea public şi întreaga listă a retrocedărilor, dar şi a donaţiilor, vânzărilor şi moştenirilor. Pentru că, din câte se tot zvoneşte de zeci de ani, nu are Argeşul suprafaţă câtă pădure s-a retrocedat şi tăiat la Rucăr!

Unul dintre „salvatorii” neregulilor fiind cetăţean german Promberger Christoph Franz Johannes, care prin mai multe societăţi comerciale, dar şi printr-o fundaţie a reuşit să acopere prin contracte de vânzare – cumpărare o serie de nereguli „antice” din lista lungă a „retrocedărilor cu cântec”.

Căci pădurile obţinute „peste noapte” şi mai apoi, în mare majoritate, transformate în buşteni au fost cumpărate de „neamţul Christoph”.

La ora actuală, liniştea ce sa aşternut peste Rucăr fiind spartă de „strigătul lupului” care este alungat din Obştea Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni. Un alt subiect amplu plin de nereguli.

Despre ceea ce s-a întâmplat la Rucăr după 1990 s-ar putea scrie atâtea volume cât să umple o bibliotecă, mai ales că nu puţini sunt aceia care s-au transformat în colecţionari de acte, mare parte false.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

NOTIFICARE
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.