În timp ce tineri licenţiaţi, unii şi cu masterate servesc la terase sau spală podele, bugetari cu studii la FF sau numai cu certificate de calificare, ocolesc incompatibilitatea şi, mai mult, pot avea venituri suplimentare  din contracte de prestări servicii încheiate pe persoană fizică sau juridică.

Şi la nivel de Câmpulung a devenit obişnuinţă ca mulţi dintre cei ce ocupă un loc la stat, mai exact persoane plătite din bugetul public al municipiului, să aibă un AF sau un SRL prin care să desfăşoare şi alte activităţi remunerate tot din banul public.

Numai că, printre condiţiile de bază (neprevăzute în lege), pentru ca un angajat la stat să poată avea şi venituri suplimentare, este aceea de a avea şi un soţ cu funcţie.

Un exemplu este soţia preotului Fănel Ştefănescu, managerul Bibliotecii Municipale „Ion Barbu”.

Preoteasa Emanuela Ştefănescu este angajata Muzeului Municipal Câmpulung, pe funcţia de referent – Şef Birou Financiar – Contabil (ca unic angajat pe serviciile de contabilitate), timp în care ţine şi contabilitatea Bibliotecii Municipale „Ion Barbu” (fără a semna documentele pentru a nu intra în incompatibilitate), dar şi contabilitatea Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”.

Emanuela Ştefănescu a ţinut ani buni contabilitatea Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, însă dincolo de bazele legale, fapt pentru care, în primăvara acestui an, Curtea de Conturi a solicitat, ca până la finele lunii iunie 2018, să se intre în legalitate la capitolul „organizarea şi conducerea activităţii financiar – contabile”. Soluţia s-a găsit rapid prin încheierea unui contract de prestări servicii cu o firmă privată ce o are angajată şi pe soţia preotului ce conduce Biblioteca Municipală.

„Contabilitatea o ţine tot doamna Ema. Este angajată printr-o firmă, deoarece se cerea contabil autorizat. Detalii puteţi obţine de la Resurse Umane, din cadrul Primăriei. Eu, nu am prea multe să vă spun.”, este ceea ce ne-a precizat managerul instituţiei Liviu Cioacă.

Dacă la Casa de Cultură s-a găsit calea legală, singura problemă mai este la Bibliotecă, unde actele contabile sunt întocmite de soţia managerului, însă sunt semnate numai de manager, dacă este să luăm în calcul precizarea din partea primăriei Câmpulung „doar face actele contabile, nu le şi semnează”. Biblioteca neavând încă o structură de specialitate financiar – contabilă.

 Şi exemplele pot continua, numai dacă e să descriem activităţile pe care le desfăşoară angajaţii Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, care pe lângă programul de opt ore pe posturile plătite de la bugetul local, deţin şi AF-uri prin care desfăşoară o serie de activităţi pe contracte de prestări servicii sau pe contracte de colaborare.

În concluzie, odată ce s-au mărit salariile în sectorul de stat, de ce nu s-ar mări considerabil şi veniturile acestora, mai ales că după cum se vede timpul liber le permite să desfăşoare activităţi peste activităţi, care dacă sunt adunate se ajunge la un program zilnic de peste 20 – 30 de ore de muncă. Şi astfel, se poate spune că legislaţia în vigoare permite bugetarilor să muncească nu numai zi lumină, ci şi nopţile, ba chiar s-a inventat şi ziua cu 30 de ore pentru cei ce vor doar… să muncească, culmea circa 90% numai pe bani de la stat.

Iar dacă pomenim tot de exemplu de mai înainte, de se să ne mirăm că o persoană angajată la stat poate lucra mai multe ore decât are ziua, când chiar managerul Bibliotecii este un exemplu. Preot la Biserica Domnească şi manager la Bibliotecă şi, culmea, are şi destul de mult timp liber de nu este de găsit nici la Biserică, dar nici la biroul Bibliotecii, fiind mai mereu plecat cu treburi precum „trimis de Domnul”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

NOTIFICARE
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.