Anul acesta se împlinesc 60 de ani de când Constantin Noica a părăsit casa de la Câmpulung Muscel în care a stat vreme de nouă ani. Imobil care nu a mai apucat să fie marcat cu o plăcuţă omagială în memoria filosofului, conform unui proiect finanţat de Uniunea Scriitorilor, pentru că a fost demolat.

Filosof, poet, eseist, publicist, Constantin Noica s-a născut în 12 iulie 1909, la Vitănești, județul Teleorman, și s-a stins din viață la data de 4 decembrie 1987, la Păltiniș, județul Sibiu.

O bună perioadă de timp, Noica a trăit la Câmpulung, într-o casă ce în loc să ajungă monument istoric de strictă importanță pentru întreaga zonă a Muscelului a fost demolată din motive legate strict de afacerile imobiliare, în urmă cu 12 ani, mai exact în anul 2006.

Pe scurt, Constantin Noica, devenit membru post-mortem al Academiei Române din 1990, a avut o viață plină de probleme, fiind acuzat de comunişti de „uneltire împotriva ordinii de stat, răspândirea de manuscrise cu caracter duşmănos şi a cărţilor legionarilor fugiţi din ţară, precum şi de ascultarea de posturi de radio străine cu comentarii duşmănoase la adresa regimului”. În realitate, filozoful  a fost acuzat pentru că a organizat seminarii în cadrul cărora a vorbit despre operele lui Goethe, Hegel, Cioran şi Eliade.

După expropierea bunurilor, în 1949, Noica este condamnat la domiciliu forțat, în Câmpulung-Muscel, unde supraviețuiește aşa cum poate până în anul 1958.

„Trăiam din meditații cu 5 lei ora. Am predat de toate, până și săritura în lungime.”, este descrierea făcută de filosoful român cu privire la modul în care a supravieţuit cât a stat închis în casa de la Câmpulung Muscel.

În anul 2006, clădirea, Vila Luca în care Constantin Noica şi-a trăit nouă ani din viaţă, una dintre cele mai vechi clădiri de patrimoniu, cu o valoare istorică inestimabilă, a fost demolată pentru a face loc unui supermarket şi, în timp, unei benzinării.

Ca remember, Vila Luca fusese construită în anul 1907, într-un stil arhitectural oriental unic, având o valoare inestimabilă din punct de vedere istoric, dar şi arhitectural.

Totul pe lângă valoarea obţinută ca locul în care Noica, în calitate de deţinut politic, a scris celebrele „Manuscrise de la Câmpulung”. Locul unde filosoful a pus bazele unui „Tratat de ontologie”, unde a mai scris „Despărțirea de Goethe”, şi multe altele.

După Revoluţie, ani de zile, moştenitorii de drept ai clădirii au încercat să intre în posesia clădirii, însă s-au izbit de bariere nevăzute, lucru care i-a determinat să renunţe în cele din urmă, pentru ca 1989, clădirea, refăcută parţial după un incendiu, să intre în patrimoniul firmei de construcţii Conmus SA Câmpulung. După ce firma a intrat în faliment, Vila Luca a ajuns pe căi extrem de ocolite la firma timişoreană Profi Rom Food, cu scopul construirii unui supermarket.

Astfel, Vila Luca, cea care l-a adăpostit o perioadă şi pe Alexandru Paleologu, fugit din Bucureşti pentru a nu fi arestat, şi ajuns la Câmpulung sub numele de Ion Craifaleanu, a fost rasă de pe faţa pământului, fără a se mai ţine cont nici de faptul că la data demolării, 2006, exista (aşa cum am mai menţionat la început) un proiect al Uniunii Scriitorilor, prin care urma să se monteze o plăcuţă omagială în memoria filosofului Constantin Noica.

Cu scandalul de rigoare, căci a fost distrusă fără forme legale, firma timişoreană a plătit preţul de 40 (patruzeci) de milioane de lei vechi, ca „sancţiune” pentru demolarea unei case de patrimoniu cu valoare istorică pentru Câmpulung.

„Simplu” şi „curat” s-ar spune. Un mod în care orice clădire de patrimoniu ar putea să dispară peste noapte pentru ca terenul să devină un bun de tranzacţionat pe piaţa imobiliară. Totul în contextul în care multe dintre clădirile cu valoare istorică de la Câmpulung sunt în pragul prăbuşirii. Ca să nu mai amintim că şi unele dintre cele aflate în administrarea primăriei Câmpulung sunt restaurate cu… târnăcopul.

Şi totul pentru că legislaţia în vigoare este extrem de permisivă cu proprietarii unor astfel de clădiri. Chiar dacă există legi, acestea nu sunt puse în aplicare fapt ce duce la degradarea treptată o tot ceea ce are Câmpulungul mai valoros din punct de vedere arhitectural. Identitatea patrimoniului local fiind pusă în pericol de indiferenţa celor îndreptăţiţi să găsească soluţii. Un exemplu este măsura luată la nivel de Câmpulung de a „proteja” clădirile monument istoric prin impunerea plăţii impozitului pe clădire în cazul în care nu a fost reabilitată. Cu menţiunea pentru ce cei nu cunosc că imobilele din lista clădirilor monument istoric sunt scutite de plata taxelor şi impozitelor la bugetul local.

Foto Vila Luca – J. Dumitraşcu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

NOTIFICARE
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.