Celulă de criză la Prefectura Argeş! Numărul bebeluşilor bolnavi creşte alarmant, medicii de familie sunt băgaţi la permanenţă, iar DSP … dă sfaturi

În seara zilei de miercuri, 10 februarie 2016, la nivelul judeţului Argeş s-au mai înregistrat încă trei cazuri de bebeluşi preluaţi de ambulanţe pentru a fi transportaţi de urgenţă la Spitalul Marie Curie din Bucureşti.
Potrivit datelor pe care le avem, până la această oră, numărul micuţilor, cu vârsta între 0 – 2 ani, cei mai mulţi de doar 2 – 3 luni, diagnosticaţi cu stări de vomă şi diaree, a ajuns la 20.
În încercarea de a se găsi nu numai cauza producerii acestor stări la bebeluşi, dar şi pentru a se găsi soluţii urgente de soluţionare a crizei ce pare să fi scăpat de sub controlul DSP Argeş, Instituţia Prefectului a format o celulă de criză care să monitorizeze situaţia şi să găsească nu numai soluţii, dar şi o rezolvare cât mai rapidă a stringentei probleme. Mai ales că unul dintre micuţi (11 luni) şi-a pierdut viaţa.
Potrivit datelor este vorba de infectarea bebeluşilor cu bacteria E-coli, existând deja o epidemie. Iar în tot acest timp Direcţia de Sănătate Publică dă doar un comunicat de presă, prin Instituţia Prefectului, în care educă populaţia cu privire la cum poate fi evitată eventuala sursă de infecţie, care se bănuieşte a fi undeva … cu un microb apărut cumva.
„Ca urmare a situaţiei înregistrată în cazul pacienţilor copii cu vârsta cuprinsă între 0 – 2 ani, proveniţi din judeţul Argeş, din localităţile: Piteşti, Câmpulung, Topoloveni, Ştefăneşti, Ţiţeşti, Negraşi, Poiana Lacului, Mărăcineni, internaţi în prezent la Spitalul „Marie Curie” Bucureşti, pentru care s-a stabilit ca diagnostic sindromul hemofilic uremic, a fost convocat la Prefectura Argeş Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Cu aceasta ocazie s-a dispus obligaţia medicilor de familie din mediul urban şi rural si a medicului coordonator al Programului de Promovarea Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate, din cadrul DSP Argeş, de a proceda la depistarea activă şi precoce a cazurilor care prezintă simptomele caracteristice afecţiunii menţionate (scaune apoase frecvente, vărsături, febră, deshidratare, cefalee) şi de a acorda cu promptitudine asistenţă medicală la domiciliu pentru pacienţii copii, cu precădere cu vârste cuprinse între 0 – 2 ani, urmând a fi informată de urgenţă Direcţia de Sănătate Publică în legătură cu rezultatele constatate.
Prevenirea îmbolnăvirilor prin boala diareica acută
Sindromul diareic reprezintă emisiunea frecventă de materii fecale de consistenţă redusă (cu conţinut de lichid crescut), abundente (peste 300 g/zi), cu aspect patologic (apos, mucos, sangvinolent), datorată accelerării tranzitului intestinal. De obicei se însoţeşte şi de alte simptome digestive sau extradigestive.
Boala este data de o mare diversitate de germeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi). Indiferent cărei clase aparţin şi ce denumire poartă, germenii infecţioşi cauzează o diaree acută infecţioasă, care se manifestă vizibil prin: scaune apoase frecvente, vărsături, febră, deshidratare în grade variate (care reprezintă urgenţa principală în asemenea situaţii).
Infecţiile tractului digestiv acţionează asupra organismului în mod complex, în funcţie de infecţiozitatea agenţilor respectivi, dar şi de particularităţile organismului afectat (vârstă, starea de nutriţie, de reactivitate s.a.).
Agenţii infecţioşi şi toxinele lor acţionează atât local, cât şi general, prin producerea de dezechilibre hidroelectrolitice, circulatorii, renale şi nervoase.
Sursa de infecţie poate fi umană (bolnavi, convalescenţi, purtători sănătoşi de microorganisme) sau extraumană (animale domestice, alimente contaminate, apa potabilă alimentată de pânza freatică de suprafaţă sau de adâncime contaminată).
Un rol important în transmitere îl au agenţii vectori – muşte, gândaci de bucătărie, rozătoare.
Pentru a preveni apariţia bolii diareice acute, care uneori îmbracă forme grave, cu deshidratare masivă, este suficient să respectăm normele de igienă generală şi alimentară, de igienă individuală şi mai ales de igienă a colectivităţilor: respectarea igienei personale şi colective: spălarea mâinilor cu apă şi săpun înainte de prepararea şi consumarea alimentelor, de alimentarea copiilor, după folosirea WC-ului; spălarea fructelor şi legumelor sub jet puternic de apă potabilă, înainte de a le da în consum; prelucrarea termică suficientă a produselor alimentare; păstrarea alimentelor acoperite, ferite de vectori biologici (muşte, rozătoare) care le pot contamina; renunţarea la alimentaţia stradală cu produse neambalate, expuse în spaţii improprii, comercializate de persoane neautorizate; verificarea termenului de garanţie şi păstrarea la rece pentru toate alimentele pe care le cumpărăm; se va consuma numai apă din surse autorizate sanitar, NU din râuri, lacuri sau sisteme de irigaţii; pentru copiii mici se recomandă numai consumul de apă potabilă fiartă şi răcită, atât pentru prepararea laptelui, cât şi a altor alimente; părinţii trebuie să-şi supravegheze copiii şi să-i deprindă cu regulile elementare de igienă personală şi colectivă (spălatul pe mâini, spălatul fructelor şi legumelor, apă doar din surse sigure, eventual fiartă şi răcită s.a.) pentru a limita infecţia;
se va evita contaminarea mediului înconjurător prin îndepărtarea corectă a reziduurilor menajere din gospodăriile proprii şi din colectivităţi, în locuri special amenajate.
În situaţia apariţiei semnelor de boală se recomandă prezentarea la medic pentru consultaţii şi tratament adecvat.
Prevenirea este singurul mijloc de protecţie împotriva infecţiilor şi a bolii diareice acute.”, se arată+ în comunicatul de presă semnat de directorul executiv al DSP Argeş, dr. Sorina Hontaru.