Capitolul “ARO – Mortul fără cruce!” În anii ’80 ARO 10 se exporta în Anglia sub numele de Dacia Duster

ARO rămâne o legendă autohtonă pe cale de dispariţie. După închiderea uzinei şi vânzarea activelor, doar câteva maşini produse la Câmpulung au mai rămas în circulaţie, cele mai multe IMS, datorită colecţionarilor auto.

Din ARO Câmpulung au mai rămas doar poveştile spuse sau nespuse de cei ce au iubit autoturismul 4×4.

„1980, ARO 10 EXPORTATE ÎN MAREA BRITANIE SUB NUMELE DE DACIA DUSTER

În 1987, revista Autocar a testat în repetate rânduri maşina românească, ARO 10, care se exporta în Marea Britanie sub numele de Dacia Duster, de unde şi numele actualei generaţii de SUV-uri autohtone. Dacia Duster a fost pusă faţă în faţă cu Lada Niva. După care, un alt test-drive cu un Duster GLX, adică un ARO hardtop.

Seriile ARO 10 au intrat în producţie din 1980 ca automobile 4×4 echipate cu motoare produse de Dacia, de 1289 cmc cu o putere de 54 CP şi o viteză maxima de 90 km/h şi din 1984 echipate cu motoare 1397 cmc cu 65 CP şi o viteză maxima de 118 km/h. În perioada anilor ’80 au avut un mare succes în export, dar a fost de scurtă durată, deoarece au apărut probleme de fiabilitate şi dimensiunile reduse ale roţilor, fiind aceleaşi ce erau folosite şi de modelele Dacia, limitând astfel performanţele off-road.

ARO 10 a fost exportat în Marea Britanie sub numele de Dacia Duster, iar în alte ţări şi sub numele de Dacia 10.

Seria a fost asamblată şi în Italia de către ARO – Ciemme (sub brandul de ACM) pentru a rezolva problemele de fiabilitate. Astfel a fost produs modelul Enduro x4, ce era un model ARO 10 îmbunătăţit şi echipat cu motor Volkswagen 1.6 turbodiesel. Succesul modelului ARO 10 produs în Italia a fost mic, chiar dacă era o maşină fiabilă, datorită impresiei slabe creată de modelul românesc, astfel în anii ’90 producţia italiană a fost oprită.”, este prezentarea făcută de administratorii paginii unui site de socializare sub numele de „Distrugerea Totală A României”.