Miercuri 8 Noiembrie – Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil

Biserica ortodoxă dreptmăritoare prăznuieşte, odată pe an, în ziua de 8 noiembrie, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil,  împreună cu Soborul tuturor Îngerilor.

Dacă în duminicile şi sărbătorile de peste an, pomenind amintirea marilor evenimente ale creştinătăţii sau numele sfinţilor săi, Ortodoxia îşi îndreaptă privirea spre lumea văzută, ca zidire a lui Dumnezeu, astăzi, la prăznuirea Soborului Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cu frică dar şi cu îndrăzneală, ea priveşte spre lumea nevăzută, spre cetele cereşti şi îngereşti, care pururea văd faţa lui Dumnezeu (Matei 18, 10).

În cele ce urmează vom vorbi despre Sfinții  Îngeri, în general, împărţirea lor, însuşirile şi chemarea lor, și întrucât, ceata Sfinţilor Arhangheli s-a arătat slujitoarea celor mai mari dumnezeieşti taine, care au înles­nit mântuirea neamului omenesc prin întruparea Fiului lui Dum­nezeu, vom vorbi despre Sfinţii Arhangheli, Mihail și Gavriil, a căror pomenire o săvârșim astăzi.

Prin cuvântul „arhanghel” înț elegem „mai mare peste îngeri” sau „cel dintâi dintre îngeri”. Iar „înger” înseamnă „ves­titor”, pentru că îngerii vestesc pe pământ şi fac cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu.

Îngerii sunt „duhuri slujitoare”, deci nu au trupuri, cum spune proorocul David: ,,Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc” (Psalmi 103, 5) și cum îi descrie  Sfântul Apostol Pavel (Evrei 1,14), dar care pot lua înfățișare de om pentru a putea fi percepuți de oameni.  Ei au fost creaţi de Dum­nezeu mai înainte de om şi de lumea văzută. Scopul principal pentru care au fost creaţi îngerii, care formează lumea nevăzută, este pentru a-L slăvi neîncetat pe Dumnezeu, a împlini întru toate voia Lui, pentru a face cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu şi pentru a ajuta pe oameni în dobândirea mântuirii. Nu putem stabili cu exactitate numărul îngerilor. Cert este că fiecare creștin primește la Botez un Înger păzitor și responsabil de mântuirea sa, care îl ajută pe om în săvârșirea faptelor bune și se întristează cu amar atunci când omul își întinează sufletul prin săvârșirea păcatelor.

Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Apostol Pavel, ne învață că îngerii se împart în nouă cete, fiecare având numele şi misiunea sa. Cetele îngereşti sunt împărţite în trei ierarhii sau grupe şi anume: ierarhia cea mai de sus, aproape de Preasfânta Treime, este formată din Serafimi, Heruvimi şi Tronuri. Ei stau în jurul tronului lui Dumnezeu înconjuraţi în văpaie de foc şi fac cunoscută voia Lui îngerilor de mai jos. Ierarhia din mijloc este formată din Domnii, Puteri şi Stăpânii, cum îi numeşte şi Sfântul Apostol Pavel, vasul cel ales al lui Hristos. Ei domnesc peste îngerii de mai jos şi stăpânesc puterile iadului şi întreg universul. Ierarhia cea mai de jos este formată din Începătorii, Arhangheli şi Îngeri. Aceştia sunt cei mai aproape de oameni, cărora le fac cunoscută voia lui Dumnezeu şi-i ajută să scape de cursele şi atacurile îngerilor răi, adică de ispitele şi amăgirile diavolilor.

Marele Prooroc Isaia spune că serafimii stau împrejurul Lui având câte şase aripi (Isaia 6,2). Ei sunt în chipul focului, precum spune proorocul David: Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc (Psalmi 103, 5). Serafimii aprind pe oameni, cu focul dumnezeieştii dragoste, precum şi numele lor îi arată, că în limba evreiască „Serafim” se tălmăceşte „cel ce aprinde” sau „încălzeşte” .

După Serafimi, stau înaintea lui Dumnezeu înţelepţii Heruvimi, cei cu ochi mulţi, care, mai mult decât alte cete de mai jos, strălucesc neîncetat cu lumina înţelegerii şi a cunoştinţei de Dumnezeu. Heruvimii fiind luminaţi în tainele lui Dumnezeu, ale cunoştinţei adâncului şi înţelepciunii divine, luminează şi pe altii, căci însuşi numele de „Heruvim”, în aceeaşi limbă evreiască, se tâlcuieşte „multă înţelegere” sau „revărsare de înţelepciune”. Prin Heruvimi se revarsă înţelepciunea cea de sus şi se dă ochilor sufleteşti luminare spre cunoştinţa lui Dumnezeu.

Ceata a treia numită a Tronurilor stă înaintea celui ce şade pe scaun înalt şi preaînălţat (Isaia 6, 1). Se numesc aşa căci pe dânşii, ca pe nişte scaune înţelegătoare, se odihneşte Dumnezeu gânditor, nu cu fiinţa, ci cu slujirea şi cu darul.

În ierarhia din mijloc, prima ceată se numeşte ceata Domniilor, pentru că domnesc peste ceilalţi îngeri care sunt sub dânşii. Ei „fiind liberi şi lepădând toată temerea de rob, de bunăvoie şi cu bucurie slujesc neîncetat Domnului”. Ei revarsă oamenilor, care sunt puşi de Dumnezeu ca stăpânitori, puterea stăpânirii cu bună înţelegere şi a iconomiei celei înţelepte, ca să domnească bine şi cu dreptate peste ţările încredinţate lor. Aceşti îngeri ajută pe oameni să-şi stăpânească simţirile şi să-şi smerească patimile cele fără de rânduială, supunând pe trup duhului.

Ceata Puterilor cereşti, împlineşte fără odihnă voia cea tare şi puternică a Domnului Savaot, stăpâneşte planetele şi stelele universului; dă oamenilor puterea proorociei şi darul facerii de minuni şi îi ajută pe creştini să rabde cu tărie necazurile vieţii şi să păzească poruncile lui Hristos.

Ceata Stăpâniilor, se numeşte aşa pentru că aceşti îngeri au mare stăpânire peste diavoli. Ei risipesc stăpânirea lor şi izbăvesc pe oameni să nu cadă în ispitele cele cumplite care îi duc la moarte şi la osânda iadului.

În ierarhia cea mai de jos prima ceată este a Începătoriilor. Se numesc aşa pentru că ei stăpânesc pe îngerii care sunt sub as­cultarea lor, făcându-le cunoscută voia lui Dumnezeu. Ei au misiunea de a îndrepta toată lumea; ei păzesc ţările, tronurile celor ce conduc; ei păzesc hotarele neamurilor, oraşele, cetăţile, satele, limbile, bisericile şi păstorii de suflete. Ei îi ajută pe cei ce conduc popoare şi Biserici să facă voia lui Dumnezeu şi să nu asuprească pe cei de sub ascultarea lor.

Arhanghelii au misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari ale lui Dumnezeu, de a descoperi proorociile cele înalte ale îngerilor şi prin ei oamenilor. Aceştia sunt cei care înmulţesc sfânta credinţă între oameni luminând înaintea lor cu lumina Sfintei Evanghelii, des­coperindu-le tainele credinţei celei drepte.

Ultima ceată şi mai apropiată de oameni este ceata Îngerilor. Aceştia vestesc oamenilor tainele lui Dumnezeu şi voinţele Lui cele mai mici chiar, povăţuindu-i să trăiască în dragoste, în fapte bune şi cu dreptate, împlinind întru toate voia Domnului. Îngerii sunt rânduiţi să păzească pe fiecare credincios, căci de la botez, fiecare creştin are un înger păzitor. Pe cei buni îngerii îi ajută să nu cadă, iar pe cei căzuţi îi ridică, prin pocăinţă şi spovedanie şi niciodată nu ne lasă pe noi, deşi uneori greşim. Îngerii sunt gata să ne ajute întotdeauna numai să voim şi să cerem ajutorul lui Dumnezeu.

 Sfinţii Arhangheli sunt în număr de şapte, care stau înaintea tronului slavei lui Dumnezeu, după cum spune însuşi Sfântul Ioan Evanghelistul: Ioan, celor şapte Biserici care sunt în Asia… şi de la cele şapte Duhuri care stau înaintea Scaunului Lui (Apocalipsa 1, 4). Şi aceştia sunt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil şi Varahiil. Fiecare arhanghel are o anumită misiune divină de îndeplinit. Rafail, al treilea arhanghel, este tămăduitor al neputinţelor omeneşti.Uriil este luminător al celor întunecaţi. Salatiil este rugător fierbinte pentru neamul omenesc. Gudiil este slăvitor al lui Dumnezeu şi întăritor al celor ce se nevoiesc la fapte bune.Varahiil, ultimul arhanghel, este aducător de binecuvântare dumnezeiască pe pământ.

Sfântul Arhanghel Mihail, nume care se tâlcuieşte „puterea lui Dumnezeu”, este voievodul oştilor cereşti şi cel dintâi din ceata Sfinţilor Arhangheli.

El poartă sabie de foc şi are slujba de a păzi legea lui Dumnezeu şi de a birui puterea vrăjmaşilor.

Cercetând Scriptura şi Tradiţia aflăm, astfel, că Arhanghelul Mihail a fost rânduit de Dumnezeu, alături de heruvimi, să păzească intrarea în Rai, cu o sabie de foc, după căderea în păcat a protopărinţilor noştri;

În viziunile profetului Daniel, Mihail are misiunea de a-l ocroti şi de a purta de grijă poporului Israel, (Daniel, 12, 13, 21). Din aceste mărturii înţelegem, aşadar, că Mihail reprezintă dreptatea divină şi pedeapsa păcatului, ca înger păzitor al poporului ales.

El a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon. El a păzit pe Daniil cu viaţă, în groapa cu lei. El a adus foc şi pedeapsă peste cetăţile cele desfrânate, Sodoma şi Gomora. El a dat biruinţă lui Ghedeon în luptă. El a scos viu pe Lot din Sodoma. Tot Mihail s-a certat cu diavolul în pustiul Arabiei pentru trupul lui Moise, zicând: Certe-le pe tine Domnul! (Iuda 1, 9). De asemenea, el a însoţit pe poporul ales din Egipt în pământul făgăduinţei. El a adus cele zece pedepse peste poporul cel împietrit al lui Faraon. El s-a arătat păzitor oştilor lui Isus Navi, căruia i-a zis: Eu sunt Voievodul oştilor Domnului şi acum am venit (Iosua 5, 14).

 El a făcut multe minuni, precum cea din Colose. Iar la sfârşitul veacului, tot el, împreună cu ceata arhanghelilor, va suna din trâmbiţă, va scula pe cei morţi şi va aduna toate limbile la judecată, după mărturia Sfântului Apostol Pavel care zice: Că Însuşi Domnul, întru poruncă, cu glasul Arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu, se va pogorî din cer (I Tesaloniceni 4, 16).

În mintea lui Lucifer, înger bun la începuturi,  încolţeşte păcatul mândriei şi al urii faţă de Dumnezeu și începe să tindă la detronarea Stăpânului său de pe scaunul măririi şi să se aşeze el pe acest scaun.Mândria îl îndeamnă la revoltă, iar pentru a fi mai sigur de reuşită, ademeneşte de partea sa şi pe mulţi dintre îngerii din ceata sa. Astfel, în loc să fie recunoscător pentru darurile cu care l-a înzestrat Dumnezeu, el ia atitudine duşmănoasă faţă de Părintele ceresc, se revoltă împotriva Lui şi vrea să-L detroneze.

Văzând cum Lucifer s-a răzvrătit împotriva Domnului, şi au început a cădea mulţime de îngeri, atunci toate puterile cereşti tul­burându-se, s-a întrunit soborul (adunarea și unirea) tuturor îngerilor care Îl iubeau, cinsteau si ascultau pe Dumnezeu, iar Arhanghelul Mihail a fost numit de către  Dumnezeu căpetenie a tuturor Îngerilor buni. Sfântul Arhanghel Mihail, care avea în subordine o mulţime de îngeri, văzând răzvrătirea lui Lucifer, a convocat soborul cetelor îngereşti, cu care prilej dezaprobă atitudinea lui Lucifer, îndeamnă îngerii la credinţă, dragoste şi supunere faţă de Dumnezeu, care stând în mijlocul îngerilor  a strigat: „Sa luam aminte, noi, care suntem fapturi, ce a patimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum intuneric s-a facut. Ca cine este ca Dumnezeut” (Mi-ca-El) de unde  numele de Mihail care înseamnează: „Cine este ca Dumnezeu”.

Din clipa aceea a încetat căderea îngerilor, căci toţi luând aminte de glasul lui şi la greşeala îngerilor răi, au căzut înaintea slavei lui Dumnezeu, preamărind numele Lui.

Pentru această atitudine, Sfântul Arhanghel Mihail, cel „de-a pururea lăudat”, cum este numit în Acatist, păzitorul legii, cu sabia sa de foc străjuieşte uşa unde se aduc jertfele la altar. Stă maiestos, aşa cum a stat cândva şi a păzit intrarea în paradis, aşa cum a oprit căderea îngerilor răi, mai înainte de zidirea lumii văzute şi când cu sabia de foc în mâini, a strigat: „Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru?”.

Apocalipsa îl înfăţişează, în cap. 12, ca pe un conducător al oştilor îngereşti, care îl alungă din cer pe „balaurul cel mare”, adică pe diavolul. Astfel, Arhanghelul Mihail apare în icoane sub chipul unui ostaş sever, în mâna dreaptă având o sabie de foc, în stânga un cântar şi la picioare un diavol căzut.

Sfântul Arhanghel Gavriil, care se tâlcuieşte „bărbat-Dumnezeu”, este arhanghelul bunelor vestiri de bucurie, care are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari dumnezeieşti.

El nu mai poartă sabie de foc, ci crin de neîntinată bucurie. El este foarte dulce la vedere şi plin de dumnezeiască blândeţe.

Tot el a adus vestea zămislirii Maicii Dom­nului dumnezeieştilor ei părinţi Ioachim şi Ana. El a vestit în templu Sfântului Zaharia că soţia lui va naşte la bătrâneţe pe Sfântul Ioan Botezătorul. El a dus vestea cea bună Anei, mama proorocului Samuil.

Sfântul Arhanghel Gavriil a dus la cer rugăciunea Fecioarei Maria când petrecea în templu. El i se arăta adesea şi-i des­coperea taine grăite. Îi aducea hrană îngerească la Sfânta Sfin­telor. El a auzit cel dintâi despre taina întrupării lui Hristos, mai înainte decât toţi îngerii. El a fost ales şi trimis de Dumnezeu la Fecioara din Nazaret să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului. El a rostit cel dintâi numele Preadulcelui Iisus. El a pus nume Sfântului Ioan Botezătorul. El a vestit păsto­rilor că în Betleem s-a născut Mesia. El a cântat cel dintâi Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire (Luca 2, 14). El a învăţat pe păstori să cânte. El a des­coperit magilor taina întrupării. El a liniştit pe Iosif când voia să lase pe Fecioara Maria. El i-a poruncit să fugă în Egipt cu Pruncul şi iarăşi să se întoarcă în Nazaret.

Sfântul Gavriil ocroteşte pe fecioare, acoperă pe mame, păzeşte pe prunci, duce rugăciunile cele fierbinţi la Dumnezeu şi aduce înapoi împlinirea cererilor. EI slujeşte tainelor celor mari şi ajută la înmulţirea şi mântuirea neamului omenesc.

Arhanghelul Gavriil este cel care a mutat piatra de pe ușa mormântului și a stat deasupra ei când Domnul nostru Iisus Hristos a inviat. Tot el este cel care a dat de veste Mironositelor ca Hristos a înviat.

Sfântul Arhanghel Gavriil ne apropie Mâna întinsă a lui Dumnezeu, făcându-se vestitorul iubirii şi al mântuirii.

Arhanghelul Gavriil este zugrăvit în iconografie sub chipul unui tânăr plin de duioşie, cu o floare în mâna dreaptă (de obicei floare de crin), adresându-se respectuos Fecioarei Maria.

Dacă Mihail simbolizează Legea lui Moise, a dreptăţii, Gavriil simbolizează și reprezintă Legea Harului, a iubirii evanghelice. Dumnezeu însuşi aşa S-a revelat, potrivit înţelepciunii Sale: pe de o parte, ca Domn al dreptăţii, asprimii şi judecăţii în Vechiul Testament, pe de alta al iubirii, îngăduinţei şi iertării, în Noul Testament.

Sfântul Mihail este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creştine, al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de luptă icoana Marelui Arhanghel.

Sfântul Gavriil este, mai ales, protec­torul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, ca şi protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi iubitoare de Hristos.

În ţara noastră cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este foarte răspândit. Numeroase sunt bisericile cu hramul Sfinţilor Arhangheli, numeroşi sunt şi credincioşii români care le poartă numele. În multe case se vede icoana Sfinţilor Arhangheli şi nu puţini din bunii noştri creştini citesc Acatistul lor.

Înaintaşii noştri iubeau rugăciunea, milostenia şi Biserica, ştiind că îngerii păzitori ne numără şi ne scriu paşii noştri spre biserică, spre rugăciune, spre cel sărac şi spre tot lucrul sfânt şi plăcut lui Dumnezeu.

 Bun lucru este a lăuda pe îngeri, precum şi ei fără odihnă laudă pe Dumnezeu. Dar mai bun lucru am face dacă le-am urma şi petrecerea, printr-o trăire sfântă, neîntinată, îngerească. Deci, dacă voim să primim mai mult ajutor de la sfinţii îngeri, să ne silim a-i imita prin fapte bune, după putere.

Sfinţii îngeri neîncetat slăvesc pe Dumnezeu; să ne rugăm şi noi neîncetat, lăudând ziua şi noaptea pe Preabunul nostru Dum­nezeu. Sfinţii îngeri sunt într-o veşnică mişcare, împlinind din dragoste voia lui Dumnezeu. La fel şi noi, să ne trezim din somnul păcatului, să alergăm mereu la Biserică, să facem voia lui Dum­nezeu cu bucurie, iar nu din silă, nici cu cârtire sau pentru răsplată. Sfinţii îngeri se iubesc desăvârşit unii pe alţii. Ei iubesc şi pe sfinţii din cer şi pe noi cei de pe pământ. La fel şi noi, să ne iubim ca nişte fraţi, lăsând ura, mânia, bătăile, judecăţile, minciunile.

Sfinţii îngeri ascultă unii de alţii, cei mai de jos de cei mai de sus şi toţi de Dumnezeu. La fel şi noi să ascultăm de mai-marii noştri, de părinţii care ne-au născut, de cei ce ne învaţă şi ne ajută la mântuire. Să ascultăm şi de glasul conştiinţei când ne mustră pentru păcate, când ne trimite la biserică, la spovedanie şi la cele bune. Să ascultăm şi de îngerii noştri păzitori. Să nu-i mai întristăm cu tot felul de păcate. Sfinţii îngeri se bucură de mântuirea noastră (Luca 15, 10), ajută la îndreptarea noastră şi plâng când noi păcătuim sau suntem aruncaţi în gheenă. La fel şi noi să facem. Să ne bucurăm pentru sporul aproapelui şi să plângem pentru căderea lui. Să dăm sfat celui ce are nevoie de el. Să nu minţim pe nimeni. Să îndemnăm şi pe alţii la pocăinţă, la biserică, la post şi rugăciune.

Sfinţii îngeri nu se bârfesc, nu se răzvrătesc, nu se mânie, trăiesc în bună rânduială. La fel şi noi, să nu ne mâncăm cinstea unul altuia, să avem răbdare în toate ispitele, să fugim de tulburare, de mânie, de ceartă, de pofte şi patimi trupeşti. Să trăim ca fraţii, în dragoste unii cu alţii, că suntem fiii Tatălui ceresc. De vom trăi în armonie, în iubire, în viaţă curată şi în rugă­ciune, vom imita pe îngeri şi vom deveni creştini adevăraţi, iar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil ne vor acoperi cu acoperă­mântul aripilor lor cele îngereşti de tot răul şi primejdia.

Cinstind îngerii îndepărtăm de la noi puterea răului şi prin aceasta cinstim pe însuşi Dumnezeu, căci El i-a cinstit mai înainte făcându-i părtaşi celor mai mari străluciri cereşti. Ei vor fi cei mai buni mărturisitori pentru noi înaintea Dreptului Judecător.

Să rugăm, deci, pe sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil, să ne fie ajutători în viaţă şi izbăvitori de duhurile cele rele, iar înaintea Tatălui ceresc calzi rugători pentru mântuirea sufletelor noastre. Amin!