Ziua Mondială a Sănătăţii Orale – o iniţiativă a Federaţiei Internaţionale a Dentiştilor (FDI) este sărbătorită anual pe data de 20 martie. Acţiunile desfăşurate cu acest prilej au ca scop creşterea, la nivel global, a gradului de conştientizare a populaţiei privind importanţa menţinerii unei stări optime a sănătăţii orale la orice vârstă.

Prima zi internaţională legată de Sănătatea Orală a fost celebrată încă din anul 1994, în Anul Internaţional al Sănătăţii Orale.

Federaţia Internaţională a Dentiştilor (FDI), subliniază, prin sloganul de anul acesta “Spune Aaaa! Acționează acum pentru sănătatea ta orală!” importanţa efectuării controalelor  stomatologice periodice, alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată, încă de la vârste mici, igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase.

Obiectivele generale ale acestei campanii sunt:

  • Creşterea numărului de persoane din grupul ţintă informate privind importanţa sănătăţii orale şi riscurile neglijării acesteia;
  • Creşterea numărului de persoane care adoptă comportamente sănătoase în vederea menţinerii sănătăţii orale;
  • Formarea unor deprinderi sănătoase şi încurajarea tratamentului precoce al potenţialelor probleme dentare, pentru a evita îngrijirile tardive, mai dificile şi mai costisitoare;

Conceptul sănătății orale include mai multe aspecte, astfel : conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății, reprezinta absenta afectiunilor dentare si a durerii faciale cronice, a cancerului orofaringian, a inflamaţiilor orale, defectelor congenitale cum ar fi labioschizis sau palatoschizis, afecţiunilor gingivale, cariilor dentare şi pierderii dinţilor şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală, iar conform definitiei Federaţiei Dentare Internationale, ea  include capacitatea de a vorbi, zâmbi, mirosi, gusta, atinge, mesteca, înghiţi şi de exprima o serie de emoţii prin intermediul expresiei faciale, cu încredere şi fără durere, discomfort sau boli cranio-faciale complexe.

 Atributele suplimentare legate de definiția stării de sănătate orală, conform Federaţiei Dentare Internaţionale sunt:

  • este o componentă fundamentală a sănătății și o componenta fizică și mentală a bunăstării; reprezinta un proces continuu influențat de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților;
  • reflectă atributele fiziologice, sociale și psihologice, care sunt esențiale pentru calitatea vieții;
  • este influențată de experiențele individului în schimbare, percepții, așteptările și capacitatea de a se adapta la circumstanțe.

      Afecţiunile orale au în comun o gamă largă de factori de risc. Unii, cum ar fi vârsta, sexul şi factorii ereditari, nu pot fi modificaţi sau influenţaţi, dar asupra celorlalţi factori de risc: dieta nesănătoasă, consumul de tutun, abuzul de alcool și igiena orală deficitară se poate interveni.

Dieta nesănătoasă

Dieta influențează sănătatea cavității orale, dezvoltarea smalțului, debutul eroziunii dentare, starea de sănătate parodontală și a mucoasei orale în general.

Studiile care au investigat relația dintre afecțiunile orale și dietă au arătat că un deficit de vitamine și minerale în faza anterioară concepției afectează dezvoltarea embrionului, influențând organogeneza dentară, creșterea maxilarului și dezvoltarea craniului / feței.

O cantitate insuficientă de proteine ​​poate duce la: atrofia papilelor linguale, degenerare congenitală, modificarea dentinogenezei, dezvoltarea modificată a maxilarului, malocluzie, hipoplazia liniară a smalțului.

Un aport insuficient de lipide poate duce la: patologii inflamatorii și degenerative, inflamația parotidei, degenerarea parenchimului glandular, modificarea trofismului mucoasei. De asemenea, o cantitate insuficientă de carbohidrați poate influența organogeneza și conduce la apariția cariilor și a bolii parodontale.

Consumul excesiv de zahăr din gustări, alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc important pentru afecţiunile orale. Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr, cum ar fi băuturile carbogazoase, sucurile de fructe, băuturi sub formă de praf îndulcit și băuturi energizante.

Consumul de tutun

Consumul de tutun expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor gingivale şi a cancerului oral. Un efect asemănător îl prezintă și țigările electronice.

De asemenea, fumatul este cauza respiraţiei urât mirositoare, pierderii premature a dinţilor, colorării dinților, modificării gustului sau mirosului

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de zahăr din băuturile alcoolice. Alături de tutun, consumul excesiv de alcool poate creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale.   

Igiena orală deficitară

Igiena orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de placă dentară. Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la reducerea bacteriilor – prevenind, prin urmare, formarea plăcii.

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau tratamentului afecţiunilor orale. Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă asigură că probleme cum ar fi cariile dentare, gingivita şi parodontoza sunt detectate şi tratate cât mai curând.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii identifică urmatoarele grupuri ţintă majore cărora ar trebui să li se adreseze în mod expres campaniile privind sănătatea orală:

                         1.copiii de vârstă şcolară şi tineri

                         2.vârstnici

                         3.gravide

În România, la desfăşurarea campaniei de anul acesta participă activ, timp de o lună, Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrele Regionale de Sănătate Publică, Direcţiile de Sănătate Publică, inspectoratele şcolare, medici dentişti şi medici de familie.

            La nivel judetean informaţiile privind afecţiunile orale şi factorii de risc determinanţi ai acestora precum şi recomandările adresate populaţiei ţintă în vederea menţinerii sănătăţii orale vor fi distribuite atât în format tipărit cât şi în format electronic, prin canale multiple: website-ul DSP Arges si transmiterea informatiilor prin intermediul mass-mediei locale, precum si  afişarea de postere, distribuirea de pliante, discuţii interactive in unitati de invatamant prescolar si scolar.

DIRECTOR EXECUTIV

Dr. Sorina HONTARU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

NOTIFICARE
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.