Direcţia de Sănătate Publică Arges marchează la data de 1 octombrie 2019, Ziua Europeană Anti-Depresie  cu sloganul: „Împreună împotriva depresiei!”

Tema campaniei din anul acesta a Zilei Europene Anti-Depresie este: „Conştientizarea şi managementul depresiei”.

Campania din acest an dedicată Zilei Europene Anti-Depresie are ca scop informarea și conștientizarea:

  • medicilor de familie privind problematica depresiei şi metodele de management ale depresiei;
  • populaţiei generale şi, în special a gravidelor şi lăuzelor asupra recunoaşterii semnelor şi simptomelor specifice depresiei postnatale şi a posibilităţilor de tratament.

Ziua Europeană Anti-Depresie este marcată în fiecare an, la data de 1 octombrie 2019, fiind o iniţiativă a Asociaţiei Europene pentru Combaterea Depresiei – European Depression Association – EDA.

Având în vedere faptul că depresia reprezintă o problemă de sănătate publică prevalentă în multe din statele membre ale UE, afectând peste 50 de milioane de europeni, iar în România, peste 5% din populaţie suferă de depresie, conform OMS, obiectivele campaniei sunt:

  • Informarea populaţiei generale cu privire la semnele şi simptomele depresiei, a cauzelor şi consecinţelor acesteia şi a mijloacelor de prevenire şi tratament;
  • Informarea gravidelor şi lăuzelor cu privire la semnele şi simptomele depresiei post-partum;
  • Conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului pe care îl are depresia asupra vieţii oamenilor;
  • Importanţa aplicării screening-ului depresiei în cabinetele medicilor de familie.

Depresia debutează lent, pe parcursul mai multor săptămâni sau luni, fiind, cel mai adesea, asociată unor evenimente de viață negative (eșecuri sau conflicte în viața personală sau  profesională, boli somatice, mai ales cele care evoluează cu dureri cronice). Pe durata episodului depresiv, pacientul are o mimică tristă, plânge ușor, vorbește încet, adesea monosilabic, este lipsit de spontaneitate și de energie, activitățile care altădată îi făceau plăcere nu îl mai bucură, se concentrează cu dificultate, preferă să stea singur, adoarme cu greutate, iar somnul este scurt și neodihnitor, însoțit de coșmaruri.  Alte semne asociate stării depresive sunt pierderea poftei de mâncare, dureri de cap, greață, vărsături. Pe lângă semnele și simptomele psihiatrice definitorii ale depresiei, tabloul clinic al pacientului depresiv poate include manifestări ale unor sisteme și organe, de exemplu dureri de cap, spate sau articulații, grețuri, vărsături, tulburări urinare, pierderea dorinței sexuale, palpitații, dureri în piept, respirație dificilă.

În anul 2017, prevalenţa cazurilor de depresie majoră a fost de 1.878,26 la 100.000 locuitori, cu o prevalenţă de 2.261,61 cazuri înregistrate în rândul femeilor şi 1.474,7 cazuri la 100.000 locuitori în rândul bărbaţilor. La nivelul UE in 2017 prevalenta cazurilor de depresie majora a fost de 2.492,17 la 100.000 locuitori.

În orice episod depresiv există un risc de suicid. Sinuciderea este o cauză majoră de deces în statisticile Organizației Mondiale a Sănătății din ultimii 50 de ani. Majoritatea studiilor indică depresia ca fiind cauza cea mai frecventă a sinuciderilor.

Depresia post-partum: studii recente indică o frecvență între 50-80% a unor simptome depresive (tristețe, plâns facil, epuizare, dificultăți de concentrare, anxietate) în săptămânile imediat următoare nașterii. Fenomenul durează  aproximativ 2 săptămâni și nu necesită tratament specific. Formele mai grave ale depresiei post-partum  se întâlnesc la 10-20% din femeile care au născut recent și se caracterizează prin iritabilitate, oboseală marcată, insomnie și îngrijorare excesivă legată de capacitatea de a îngriji bebelușul, sentimentul de a nu fi sprijinită de familie și nemulțumire față de viață, în general. La 0,1-0,2% din femeile care au născut depresia poate avea forme severe, care pot duce la suicid sau omorârea nou-născutului.

Anumiți factori de risc pot declanșa un episod depresiv sau pot contribui la reapariția unui nou episod după o perioadă de normalitate:

Temperamentul unei persoane poate predispune la apariția episoadelor depresive.

Experiențele negative din copilărie, mai ales atunci când ele sunt numeroase, reprezintă o categorie foarte importantă de factori de risc pentru apariția depresiei.

În apariția depresiei sunt implicați și factori genetici, persoanele care au rude de gradul I cu depresie având un risc de 2 până la 4 ori mare de a face ei înșiși depresie.

Asocierea altor tulburări mentale crește riscul de depresie, depresia fiind cel mai frecvent asociată cu tulburările anxioase, unele tulburări de personalitate și consumul de substanțe de abuz (alcool, droguri de abuz). De asemenea, bolile somative ca diabetul zaharat, obezitatea, bolile cardiovasculare se asociază frecvent cu depresia.

De asemenea, evenimentele stresante ale vieții de zi cu zi pot favoriza instalarea depresiei la persoanele vulnerabile. Cel puțin 25% din depresii au avut un eveniment precipitant.

Depresia este o boală care se tratează, de aceea este esenţial ca întreaga populaţie să conştientizeze importanța recunoașterii timpurii a semnelor și simptomelor depresiei, știut fiind faptul că o mulțime de cazuri rămân nediagnosticate, fie ca urmare a nerecunoașterii simptomatologiei depresiei, fie din cauza stigmatului pe care îl poartă orice tulburare psihică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

NOTIFICARE
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.