Ţânţarii un pericol public! Ministerului Sănătăţii supraveghează neuroinfecţia cu virusul West Nile!

Direcţia de Sănătate Publică Argeş anunţă că, potrivit adresei MS/INSP nr. 6807/14.05.2019, începând cu data de 03.06.2019 şi până la 15.11.2019, se va desfăşura supravegherea neuroinfecţiei cu virusul West Nile.

În  acest sens transmit către populaţia judeţului informaţii despre boală, precum şi recomandări generale de prevenire:

Febra West Nile este o boala produsă de virusul West Nile. Principala cale de transmitere a acestei infecţii la om este prin înţepătura de ţânţar. Ţânţarii transmit agenţi patogeni care produc îmbolnăviri la om şi la animale. Pentru a-şi depune ouăle, femelele de ţânţar se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge, ele se infectează cu agenţi patogeni de la animale sau om sau îi transmit acestora. Ţânţarii trăiesc şi se dezvoltă în preajma noastră, unde-i găsim fie sub formă de larve (ouă), fie sub formă adultă. Odată infectat (cu virusul West Nile) ţânţarul rămâne aşa toata viaţa şi are potenţialul de a transmite virusul la orice gazdă vertebrată pe care o muşcă pentru a se hrăni. Omul este numai gazda accidentală în acest ciclu.

Larvele de ţânţari se găsesc: în apa acumulata în subsolurile blocurilor, în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată, în bălţile care se formează în apropierea locuinţelor din apa care curge din conductele sparte şi din alte instalaţii neîntreţinute, în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte, în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuinţelor (cauciucuri de automobil, cutii de conserve, jucării etc.), în apa din gropile şi şanţurile de pe şantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalaţii.

Perioada de incubaţie a infecţiei cu virus West Nile la om este cuprinsă între 3-15 zile după înţepătura unui ţânţar infectat.

Cele mai multe cazuri sunt asimptomatice.

În 15-20% dintre cazuri sunt raportate simptome similare unei gripe uşoare, în general caracterizate prin debut brusc cu: febră, cefalee, mialgii, stare de rău, anorexie, greţuri şi vărsături. O mică parte dintre pacienţi pot prezenta fenomene eruptive cutanate: eritem maculopapular sau morbiliform, pe gât, trunchi, braţe sau pe membrele inferioare.

Boala poate dura între 2-5 zile.

În mai puţin de 1% dintre cazuri pot apărea simptome neurologice ca meningită, meningoencefalită sau mielită în general asociate cu febra. Pacienţii care dezvoltă simptome neurologice sunt în general împărţiţi în trei categorii: meningită West Nile (WNM), encefalită West Nile (WNE) şi paralizie acută flască (WNP).

Recuperarea după boală este completă, mai rapidă la copii decât la adulţi, de cele mai multe ori însoţită de slăbiciune şi dureri musculare pe termen lung – aproximativ 1 an de la debutul simptomelor. Sechele permanente nu au fost descrise.

Vârsta înaintată este cel mai important factor de risc pentru formele severe de boală neurologică după infecţie, riscul creşte semnificativ în rândul persoanelor peste 50 de ani. Comparativ cu adulţii, copii infectaţi cu virus West Nile au durata spitalizării mai scurtă, mai puţine simptome neurologice şi o mai bună revenire după boală, iar mortalitatea este mai mică.

Nu există un tratament specific al acestei boli şi nici un vaccin care să o prevină, utilizarea repelentelor (substanţe care îndepărtează ţânţarii) şi a îmbrăcămintei adecvate pentru a împiedica muşcătura de ţânţar sunt principalele măsuri de prevenire a îmbolnăvirii.

Pentru cazurile severe pacienţii spitalizaţi primesc tratament simptomatic (antialgice) şi suportiv (cum ar fi perfuzii).

În judeţul Argeş, până la această dată nu s-a înregistrat niciun caz de infecţie cu virus West Nile. În anul 2018 s-au înregistrat 3 cazuri, iar în 2017 şi 2016 nu au fost cazuri înregistrate.

Cum putem împiedica ţânţarii să se înmulţească în preajma noastră:

            – Prin evacuarea apei din subsoluri;

            – Prin repararea instalaţiilor de apă şi canalizare din subsoluri şi din apropierea locuinţelor;

            – Prin renunţarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau să le protejam de accesul ţânţarilor, acoperindu-le bine cu capace potrivite;

            – Prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie şi în care apa poate stagna;

            – Prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se pot adăposti ţânţarii.

Cum să evităm înţepăturile de ţânţari:

            – Purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, dacă ieşim seara din locuinţe sau ieşim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit, în Deltă;

            – Utilizând substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor, comercializate în farmacii (DEET, icaridin/picardin, IR 3535), în concordanţă cu instrucţiunile de pe etichetă, pe care să le aplicăm pe părţile descoperite ale corpului;

            – Împiedicând pătrunderea ţânţarilor în casă (plase protecţie la ferestre/uşi);

            – Utilizând substanţe insecticide în locuinţe / în jurul locuinţelor;

            – Utilizând în locuinţă aerul condiţionat;

            – Utilizând plase împotriva ţânţarilor în jurul paturilor, în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau dacă dormiţi în aer liber;

            – Acoperind pătuţul copilului sau căruciorul cu plase împotriva ţânţarilor.”, se arată în comunicatul semnat de directorul executiv al DSP Argeş, dr. Sorina Honţaru.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

NOTIFICARE
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.