Perioada 24 – 30 aprilie a.c. este declarată ca şi „Săptămâna Europeană a Vaccinări”, o campanie menită să sensibilizeze și să conjuge eforturile tuturor în lupta împotriva bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare. Principalul scop al acţiunii fiind acela de a conştientiza populaţia cu privire la riscurile pe care şi le asumă în cazul în care refuză imunizarea prin vaccinare.

Pe acest subiect, în această săptămână, respectiv miercuri, 26 aprilie 2017, premierul  Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu ministrul Sănătății, Florin Bodog, pe tema situației vaccinurilor, postând în mediul virtual un mesaj completat de fotografia celor doi copii ai săi.

„Ei sunt Sofia și Mihai, copiii mei. Amândoi sunt vaccinați. De cele mai multe ori, nu mi-a fost ușor să găsesc vaccinurile și știu că mulți părinți au aceleași probleme și astăzi. Această situație nu mai poate continua așa, iar eu și colegii mei din Guvern suntem hotărâți să găsim soluția.”

Ministrul Sănătăţii, Florin Bodog, despre criza vaccinurilor şi rezolvarea ei:

“Florin Bodog: După cum știți, în ultimele trei zile am avut întâlniri legate de problema crizei de vaccinuri, atât cu reprezentanții producătorilor şi importatorilor de medicamente, specific producătorii și importatorii de vaccinuri, cât şi cu producătorii români de generice, dar şi cu importatorii români de generice. Iar în cursul zilei de astăzi, împreună cu primul-ministru, am avut o întâlnire cu stafful tehnic atât al Ministerului Sănătăţii, cât şi al Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al Agenţiei Naţionale a Medicamentului, încercând să creionăm cele mai bune soluţii pentru a rezolva această problemă, care trenează de câţiva ani, spun eu, în sistemul sanitar românesc. Datorită faptului că producătorii, importatorii de medicamente au solicitat să existe o predictibilitate în ceea ce priveşte cantitatea de vaccin şi modul în care vor fi achiziţionate acestea, am identificat câteva soluţii, împreună cu domnul prim-ministru, pe care vom încerca să le punem în operă, unele dintre ele chiar în legea vaccinării, care în momentul de faţă este în transparenţă decizională, şi anume: am convenit că vom constitui un sistem de management integrat, care va cuprinde atât stabilirea cantităţilor, cât şi achizionarea vaccinurior şi, în acelaşi timp, urmărirea vaccinării la nivel naţional. Deci, pe lângă grupurile tehnice de lucru, grupurile tehnice de vaccinare, care sunt la nivel naţional şi la nivelul judeţelor, va exista această structură, care se va numi structură integrată de management al vaccinării.
În acelaşi timp vom face modificări legislative, vom propune modificări legislative cu privire la procedura de achiziţie pentru vaccin, în aşa fel încât să avem achiziţii multianuale. De ce? Pentru că toţi reprezentanţii industriei au spus, unanim, că îşi doresc să aibă predictibilitate, orecum de înţeles, pentru că vaccinul nu este un produs care se fabrică de pe o zi pe alta, unele proceduri de fabricaţie putând atinge chiar şi 30 de luni. Pentru aceasta vom defini un plan multianual de achiziţii şi vom evita, în acest fel, achiziţionarea vaccinurilor prin proceduri de urgenţă. Practic, ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă a fost o situaţie de excepţie, şi datorită epidemiei de rujeolă, dar şi datorită faptului că pe stoc nu au existat vaccinuri la Ministerul Sănătăţii şi la Direcţia de Sănătate Publică, motiv pentru care am făcut foarte multe proceduri de achiziţii de urgenţă. Încercăm să evităm acest lucru şi să avem predictibilitate, să avem vaccin pe piaţă la orice moment. Vă mulţumesc şi vă stau la dispoziţie pentru întrebări.
Reporter: Aş vrea să vă întreb, referitor la acele vaccinuri care lipseau, hexavalentul, cel pentru rujeolă, înţeleg că unele nu sunt sau în anumite zone din ţară ele deja s-au terminat. Care este situaţia?
Florian Bodog: A sosit în două tranşe vaccinul hexavalent şi a fost distribuit în ţară. Vaccinul tetravalent, la fel. Probabil că încă nu au ajuns chiar în toate judeţele, dar, în principiu, eu am semnat deja ordinul de distribuire în ţară. Şi urmează să mai sosească cantităţi. Deci, practic, se vor asigura toate cantităţile necesare la nivel naţional. În ceea ce priveşte rujeolicul, aveţi dreptate, pentru că pentru acest vaccin procedura s-a încheiat doar la începutul acestei săptămâni. Aşa cum am afirmat public, am fost asigurat că la începutul lunii următoare, adică săptămâna viitoare, în primele zece zile din luna mai acest vaccin va intra în ţară. De asemenea, am identificat un număr de 10.000 de doze care există deja în ţară şi care, mă rog, urmau să plece la export intracomunitar. Aceste doze sunt blocate şi am declanşat o procedură pentru a le achiziţiona. Acestea probabil că vor ajunge primele.
Reporter: Aş vrea să vă mai întreb referitor la cel pentru hepatita B, spuneaţi dvs. că Norvegia s-a oferit să ne ajute cu câteva mii de doze. Ce s-a mai întâmplat?
Florian Bodog: Pentru aceste doze, ştiţi că, nefiind pus pe piaţă în România, acest vaccin urmează un traseu de autorizare. În momentul de faţă, datorită faptului că diferă, este o problemă legată de concentraţia acestui vaccin faţă de ceea ce se utilizează pe piaţa românească, această documentaţie este trimisă la Institutul Naţional de Sănătate Publică, pentru a da un punct de vedere în ceea ce priveşte utilizarea sau neutilizarea lui pe piaţa românească pentru copiii români.
Reporter: Aţi discutat cumva cu dl premier şi cum îi veţi informa pe cetăţeni, ţinând cont că medicii sunt deja prinşi cu fel şi fel de probleme medicale? Adică, veţi face vreo campanie, să ajungă informaţiile cât mai aproape de ei?
Florian Bodog: Da. În legea vaccinării sunt prevăzute şi aceste lucruri legate de informarea atât a părinţilor, cât şi a pacienţilor, acolo unde este cazul, dar a părinţilor în primul rând, pentru că în momentul de faţă în România se face cu prioritate vaccinarea copiilor.
Reporter: Aş mai avea o întrebare, dacă îmi permiteţi, colegii mei de la Televiziunea Română v-au mai întrebat, dacă aţi primit cumva vreo informare din partea Spitalului Universitar cu privire la motivul pentru care 11 săli nu sunt încă folosite?
Florian Bodog: Da. Am răspuns şi ieri acestei întrebări şi răspund şi azi din nou, există un număr de săli, nu ştiu dacă 11, un număr de săli de operaţie care au fost reabilitate în cadrul unui proiect, nu am toate detaliile, ceea ce ştiu este că aceste săli nu au dotarea necesară pentru a începe să funcţioneze. Am solicitat managerei să îmi transmită în scris un punct de vedere, dar în acelaşi timp am trimis acolo directorul de la Banca Mondială din Ministerul Sănătăţii, pentru a vedea care sunt echipamentele care sunt necesare şi în ce măsură, din economiile pe care le facem la achiziţii de la Banca Mondială, putem să suplinim echipamentul de care este nevoie acolo.
Reporter: Vroiam să vă întreb, nu am înţeles exact, sistemul acela, structura nouă, când va intra, practic, în funcțiune.
Florian Bodog: Practic, la momentul de faţă există o unitate de management pentru vaccin, există o comisie naţională de vaccinologie, însă responsabilităţile sunt împărţite între Institutul Naţional de Sănătate Publică,  direcţia de specialitate din minister şi direcţia de achiziţii. În momentul în care legea vaccinării va intra în vigoare, practic, noi introducem, ca şi amendament în această lege, după ce iese din transparenţă decizională, această unitate de management, pe care o vom defini exact, cu atribuţii, în lege.
Reporter: Astăzi aţi luat şi o decizie în ceea ce priveşte managementul de la Spitalul Pantelimon. Ne puteţi spune când veţi numi un nou manager şi dacă veţi mai face şi alte demiteri?
Florian Bodog: Decizia am luat-o ieri, aşa cum am declarat ieri, în raportul pe care l-am primit de la Direcţia de Sănătate Publică mi-au fost semnalate şi unele probleme legate de management. Deci, după părerea mea, toată echipa de la Spitalul Pantelimon trebuie demisă. A fost atributul meu ca ministru să demit managerul, l-am demis. Iar în cursul zilei de astăzi sper că voi lua o decizie. Am avut deja discuţii cu doi sau trei potenţiali candidaţi pentru Spitalul Pantelimon. Nu vreau să vă ascund faptul că am fost refuzat. Mă rog, după o gândire de 24 de ore, una dintre doamne mi-a spus că nu a dormit toată noaptea urmare a propunerii pe care i-am făcut-o, însă am fost refuzat. Dar astăzi voi lua o decizie. La fel, probabil că, anticipez următoarea întrebare a dvs., astăzi voi semna şi ordinul de numire a noului manager de la Cantacuzino. Vă mulţumesc frumos. Vă doresc o zi frumoasă!”, se arată pe site-ul Guvernului.

Săptămâna Europeană a Imunizării 2017

PREVENȚIE – PROTECȚIE – IMUNIZARE

București, 24 aprilie 2017– Iniţiată în 2005, Săptămâna Europeană a Imunizării (SEI) este marcată anual la nivel regional cu scopul de a sensibiliza şi conjuga eforturile tuturor în lupta împotriva bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare. În 2017, SEI se desfășoară în săptămâna 24–30 aprilie. Prin sloganul „Vaccinurile sunt eficiente!”, campania din Săptămâna Europeană a Imunizării 2017 vine să sublinieze necesitatea creșterii ratei de vaccinare.

Imunizarea este un factor important în procesul de prevenție al unui număr semnificativ de boli transmisibile, al dizabilității și chiar al decesului asociat acestora, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). România se află pe lista țărilor în care, în ultimii ani, a scăzut îngrijorător de mult rata de vaccinare, sub cea recomandată, de 95%, arată statisticile. O situație alarmantă este și epidemia de rujeolă cu care se confruntă țara noastră.

Deși rujeola este una dintre cele mai periculoase boli prevenibile prin vaccinare, rata acoperirii cu vaccinul împotriva rujeolei, a rubeolei și a oreionului (RRO) dozele 1 și 2 s-a modificat considerabil, în perioada 2005-2015, în România.Dacă din 2005 până în 2008, rata vaccinării cu RRO1 și RRO 2 se afla peste 95%, în anul 2009, vaccinarea cu RRO2 a scăzut sub 95%, rămânând însă peste limita de 90%.

Din 2010, rata vaccinării împotriva acestor boli transmisibile s-a aflat constant sub 95%, iar în 2015 aceasta a scăzut dramatic: la 85.8%, în cazul vaccinului RRO1 și la 67%, în cazul vaccinului RRO2.

Problema nevaccinării corespunzătoare împotriva rujeolei și a rubeolei este semnalată de către Organizația Mondială a Sănătății și la nivelul Regiunii Europene, aceasta fiind, în prezent, una dintre principalele provocări la nivel de sănătate publică. Scăderea ratei vaccinării a condus la epidemii în această zonă care, altfel, ar fi putut să fie prevenite, conform specialiștilor. De altfel, rujeola este una dintre cauzele principale de deces în rândul copiilor. În 2015, pe plan global, s-au înregistrat 134.200 de decese asociate rujeolei. Totuși, prin imunizare împotriva rujeolei, între 2000 și 2015, au fost prevenite aproximativ 20,3 milioane de decese.

Săptămâna Europeană a Imunizării vine să sublinieze importanța responsabilizării populației asupra necesității imunizării, unul dintre principalele obiective ale inițiativei fiind creșterea ratei de vaccinare în rândul copiilor. Mai mult decât atât, campania atrage atenția asupra importanței vaccinării și altor categorii de populație vulnerabile, pentru a se crea un mediu protejat împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare.

Informarea corectă a populației generale, din surse autorizate, cu un puternic accent pe informarea părinților, prin sublinierea beneficiilor vaccinării în crearea protecției necesare, reprezintă un alt obiectiv important al campaniei.

Mesajele Organizației Mondiale a Sănătății în cadrul Săptămânii Europene a Imunizării cu privire la importanța vaccinării copiilor vizează responsabilizarea părinților, punctând dreptul la viață sănătoasă al copilului, în care imunizarea are un rol esențial. Nu în ultimul rând, campania arată că, prin vaccinare, este prevenită apariția epidemiilor, copiii vaccinați protejându-i și pe alți copii – precum cei prea mici pentru a fi vaccinați, colegi de clasă cu anumite probleme de sănătate care nu permit vaccinarea, dar și pe cei mai în vârstă și vulnerabili din familie.

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că riscul copiilor sub 5 ani de a dezvolta complicații serioase și chiar de a deceda din cauza bolilor prevenibile prin vaccinare este foarte ridicat. De aceea, dacă este administrat în acord cu planul de vaccinare al fiecărei țări în parte, vaccinul oferă cea mai bună protecție posibilă. În acest sens, părinții sunt atenționați că informarea asupra vaccinării trebuie să fie făcută responsabil, corect, din surse avizate, pentru a nu pune în pericol sănătatea și chiar viața celor mici.

Pe lângă evidențierea aspectelor referitoare la importanța vaccinurilor administrate copiilor, campania dedicată Săptămânii Europene a Imunizării 2017 vizează și problematica vaccinării la adolescenți, la adulți și la cei care lucrează în domeniul medical, care sunt expuși unui risc ridicat de a contacta boli contagioase și de a le transmite pacienților.

În Săptămâna Europeană a Imunizării, România se alătură țărilor care organizează acțiuni asociate evenimentului, pentru a evidenția importanța vaccinării și pentru a comunica mesajele esențiale care susțin creșterea ratei vaccinării.

Organizator campanie: Biroul pentru România al Organizației Mondiale a Sănătății

Partener: Ordinul Asistenţilor Medicali Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here