2 Aprilie – Ziua Internațională a Conştientizării Autismului

Direcţia de Sănătate Publică Arges, marcheaza în data de 2 aprilie 2019, Ziua Internațională a Conştientizării Autismului şi organizează Campania cu sloganul: „Să înţelegem autismul ! Şanse egale şi participare activă !”

Tema campaniei din anul acesta a Zilei Internaționale a Conştientizării Autismului este „Înţelegerea și conștientizarea autismului”.

Campania din acest an dedicată Zilei Internaționale a Conştientizării Autismului are ca scop informarea  și conștientizarea :

• profesioniștilor din sănătate şi educaţie despre problematica autismului și metodele de management al pacienților cu autism;
• părinților în general, părinților și aparținătorilor pacienților cu autism asupra posibilităților de diagnosticare, tratament și cu privire la realizarea deplină a drepturilor persoanelor cu autism.

În data de 2 aprilie 2019, persoanele care suferă de autism, familiile acestora, părinții în general, organizațiile de pacienți, politicienii, profesioniştii din sistemul sanitar, cercetătorii, personalul din educație şi psihologii se reunesc în spirit de solidaritate pentru a conștientiza opinia publică în legătură cu autismul.

            Tulburarea de spectru autist este definita ca „o tulburare pervaziva de dezvoltare, caracterizata prin: deteriorarea calitativa in interactiunea sociala, deteriorari calitative in comunicare, precum si pattern-uri stereotipe si restranse de comportament, preocupari si activitati. Este, de asemenea, caracterizata de intarzieri, cu debut inaintea varstei de 3 ani, in cel putin unul din urmatoarele domenii: interactiune sociala, limbaj, asa cum este utilizat in comunicarea sociala, joc imaginativ sau simbolic.”

Datele OMS publicate în aprilie 2017, estimează că la nivel mondial 1 din 160 de copii suferă de una din tulburările din spectrul autist (TSA), această estimare reprezentand  o cifră medie, iar prevalența raportată variază substanțial în cadrul studiilor.

            Studiile recente sugereaza ca autismul afecteaza aproximativ 1% dintre europeni, care reprezinta peste 5 milioane de persoane in UE. In ultimii 30 de ani, numarul cazurilor raportate de autism a crescut rapid in toate tarile in care s-au efectuat studii de prevalenta. Aceasta crestere se datoreaza partial cresterii gradului de constientizare a acestei afectiuni in randul profesionistilor din domeniul sanatatii, a parintilor si a populatiei largi, modificarilor criteriilor de diagnosticare pentru autism, copiii fiind diagnosticati la o varsta mai mica.

            Prevalenta TSA (tulburarii de spectru autist) la 100000 locuitori, in anul 2017, comparativ UE-Romania a fost de 521.52 in UE si 408.13 in Romania.

            La nivel national, prevalenta pe sexe in 2017 a fost: masculin = 624.04 si feminin 203.04 (la 100000 locuitori).

            In judetul Arges incidenta (cazuri noi la 100000 locuitori) in 2017 a fost de 5.25, iar pe sexe: masculin – 7.63 si feminin 2.98.

Factori de risc

            Încă nu se cunosc cauzele exacte care duc la apariția TSA. Există o multitudine de factori, genetici, biologici și de mediu, care conduc la apariția TSA la unii copii.

Majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că genele reprezintă unul dintre factorii de risc care cresc șansele ca o persoane să dezvolte TSA.

Copiii care au un frate cu TSA prezintă un risc mai mare de a dezvolta la rândul lor, TSA.

TSA tinde să apară mai frecvent la persoanele care au anumite afecțiuni genetice sau cromozomiale, cum ar fi sindromul X fragil sau scleroza tuberoasă.

Anumite medicamente administrate în timpul sarcinii, cum ar fi acidul valproic și talidomida au fost corelate cu un risc mai mare de apariție a TSA.

Există unele dovezi că perioada critică pentru dezvoltarea TSA are loc înainte, în timpul și imediat după naștere.

Copiii născuți de părinți mai în vârstă prezintă un risc mai mare de a dezvolta TSA.

Mecanisme de acțiune

Mecanismele care au stat la baza autismului au fost studiate pe scară largă folosind diferite abordări. Studiile neuroanatomice au raportat macrocefalie și conectivitate neuronală anormală la persoanele cu autism, în timp ce studiile genetice pe șoareci menționează o varietate de proteine neuronale în dezvoltarea TSA. Recent, au fost sugerate defecte ale unui număr de proteine sinaptice care determină TSA prin modificări ale structurii /funcției sinaptice și circuitelor neuronale, sugerând că “sinaptopatia” este o componentă importantă a TSA.

            Dintre posibilele semne si simptome mentionam:

• lipsa interesului pentru obiecte
• evitarea contactului vizual
• dificultati in intelegerea sentimentelor altor persoane sau in exprimarea propriilor sentimente
• preferinta pentru izolare
• repetarea cuvintelor sau expresiilor auzite
• dificultati in exprimarea nevoilor
• repetarea unor miscari tipice
• dificultati de adaptare la schimbari legate de rutina zilnica
• pierderea achizitiilor dobandite

Alte simptome mai pot fi: hiperactivitate, impulsivitate, atentie limitata, agresivitate, obiceiuri neobisnuite legate de alimentatie si somn, reactii emotionale anormale, absenta fricii sau – dimpotriva – exagerarea acesteia, reactii neobisnuite legate de modul in care lucrurile arata, suna, miros sau legate de gustul acestora.

Mentionam ca terapiile specializate pentru TSA sunt: logopedie, terapie comportamentala (ABA), terapie ocupationala, fiziokinetoterapie, terapie nutritionala, terapia de integrare senzoriala, terapie specializata pe sistemul de comunicare prin pictograme, terapii complementare/alternative. De asemenea se efectueaza tratament medicamentos pentru afectiunile asociate: depresie, anxietate, hiperactivitate, comportamente de tip obsesiv-compulsiv.

Intervenții la nivel național pentru copiii cu autism

              În România, părinţii care au copii cu vârsta între 1 şi 3 ani sunt încurajați să solicite aplicarea  screening-ului în cabinetul medicului de familie, la controalele obligatorii de la 12, 16, 18, 24 și 36 de luni, potrivit articolului 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate.

Chestionarul pentru screening permite identificarea primelor simptome ale unei tulburări de spectru autist, menite să îndrume părintele către un specialist.

Chestionarul de screening a fost elaborat în cadrul Programului Național de Sănătate Mintală 3.1 Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică și psihosocială și validat în populația generală de către Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj.

Acest chestionar de screening are 9 întrebări, se aplică gratuit de către medicul de familie, durează între 5 şi 10 minute şi poate ajuta părintele să-şi dea seama foarte devreme dacă copilul poate să dezvolte acest tip de întârziere sau a dezvoltat deja. Dacă se obţine un scor peste 10, scor care arata că putem vorbi de TSA, medicul de familie trimite copilul mai departe către medicul psihiatru.

1. FITI TOLERANTI
2. ARATATI BUNATATE
3. NU II IZOLATI
4. DISCUTATI CU EI
5. INFORMATI-VA
6. INTELEGETI
7. NU CRITICATI
8. OFERITI AJUTOR
9. RESPECTATI
10. SOLICITATI MEDICULUI DE FAMILIE APLICAREA CHESTIONARULUI.