La finele săptămânii trecute, ploile torenţiale au format o viitură care a făcut un întreg dezastru. Opt case au fost distruse, familii întregi au rămas fără agoniseala de o viaţă, DN 73 a fost inundat, iar echipajele de pompieri şi de jandarmi au intervenit pentru a-i salva pe rucărenii prinşi în mijlocul şuvoaielor.
Pe scurt, furia naturii şi-a arătat adevărata faţă şi după cum argumentează şeful Ocolului Silvic Păpuşa Rucăr, Genel Lupu, în acest caz nu este vorba de efectul defrişărilor, ci de cauze pur şi simplu naturale.
Cauze ce n-au făcut decât să pună în pericol vieţi omeneşti, dar şi să scoată la iveală alte nereguli ce stau la baza construirii unor vile chiar în calea viiturilor. Construcţii făcute, cel mai probabil, în baza unor autorizaţii eliberate de primăria comunei Rucăr fără a se solicita şi avize de la Apele Române ori Direcţia Silvică şi, de ce nu, de la ISU sau alte instituţii care ar fi putut evita un dezastru doar printr-o analiză corectă a unor aşa numite „formalităţi legale”.
Şeful de Ocol îşi subliniază declaraţiile în baza unei documentaţii minuţioase, printre care şi fotografii şi materiale video din fondul forestier pe care-l are în pază, dar şi cu o serie de documente ce atestă că, în data de 5 iulie 2019, a fost vorba de o cantitate de precipitaţii de 130 litri/mp. O cantitate de apă enormă cu mult diferită de cea anunţată în prognoze (de numai 50 litri/mp).
Revenind aici la indiferenţa de care dau dovadă nişte instituţii ale statului atunci când permit construirea unor vile pur şi simplu în calea apelor ce ar putea să apară de fiecare dată când este vorba de ploi torenţiale. Lucru ce nu ar fi trebuit să fie trecut cu vederea de instituţiile care au dat avizele şi autorizaţiile, iar oamenii ar fi ştiu ce îi aşteaptă în cazul în care riscă să îşi facă o locuinţă într-o zonă ce prezintă chiar şi cel mai mic pericol. Instituţii care, acum, ar trebui nu numai să răspundă legal pentru cele întâmplate, ci şi să suporte pagubele considerabile suferite de cei ce în numai câteva minute şi-au văzut întreaga agoniseală dusă pe apa… unei zi de vineri.
Mai pe înţeles, „apocalipsa” de lângă sala de sport a comunei Rucăr, din punctul Valea Stâneicii, a fost cauzată de ploile torenţiale ce s-au revărsat de pe versanţi şi care au trecut de barajele de corectare foarte vechi, neputând să fie stăvilite nici măcar de construcţiile apărute pe terenuri ce în trecut erau doar o parte din lunca inundabilă a Râului Dâmboviţa. Oamenii neştiind sau nefiind nici măcar informaţi de pericolul care îi paşte în permanenţă doar pentru că şi-au construit casele într-o zonă ce oricând poate fi transformată în râu.
În continuare vă prezentăm punctul de vedere oficial al Ocolului Silvic Păpuşa Rucăr:
„În urma informaţiilor vehiculate în spaţiul public potrivit cărora responsabilitatea formării viiturii din punctul Valea Stâneicii ar fi a gestionării fondului forestier prin tăieri ilegale sau „defrişări”, vă comunicam punctul de vedere asupra acestei situaţii:
BAZINUL Valea Stâneicii cu o suprafaţă de 95 ha
Din care:
– pădure 70 ha – specia Fag cu o vârsta medie de 110 ani
– păşune alpină – 25 ha
– Amenajamente în vigoare
– Compoziţia pădurii – 9o % Fag, 1o % Molid
– Fond lemnos total – 21.000 metri cubi
– Volum prevăzut a se exploata în deceniul 2011 – 2020:
1600 mc din totalul de cca 21.000 mc (8 %)
– Volum exploatat în perioada 2011 – 2019: 1015 metri cubi
– Nu sunt suprafeţe goale neregenerate natural sau artificial
– Nu sunt suprafeţe tăiate ilegal
– Altitudinea bazinului Valea Stâneicii
– minima în punctul de vărsare în Dâmboviţa 660 m
– maxima în cel mai înalt punct din golul alpin – punctul Căpitanul – vf. Sohorat 1200 m.
La limita superioară a pădurii, bazinul hidrografic Valea Stâneicii continuă cu pajiştea alpină Muntele Căpitanul – Sohorat, urcând altitudinal până la 1200 m.
Cauzele producerii viiturii:
– Cantitatea mare de precipitaţii căzută într-un timp scurt (din informaţiile din zonă au fost măsurători care au indicat 130 litri/mp)
– Se constată o diferenţă mare de nivel între alt. minimă şi cea maximă (energie de relief ) de 540 m pe o lungime a bazinului de aproximativ 2 km, având o pantă de 35-40 grade, factori care au favorizat scurgerea apei pe versanţii deja saturaţi de apă datorită precipitaţiilor din zilele anterioare.
– Scurgerile de pe versanţii saturaţi de apă din golul alpin şi din pădure s-au concentrat în albia pârâului Valea Stâneicii destul de repede antrenând resturi vegetale şi lemnoase, erodând malurile pârâului, surpând arbori pe picior şi antrenându-i în scurgere, dislocând pietre şi antrenând depunerile stocate din anii anteriori (practic spălând albia pârâului), formând o undă de viitură ce s-a deplasat cu o viteză mare datorită pantei mari a albiei şi a albiei înguste, ce a ajuns în punctul de vărsare în Râul Dâmboviţa.
În acest punct sunt baraje de corectare a torenţilor executate înainte de 1980, baraje care au fost depăşite de cantitatea impresionantă de apă şi aluviuni, apa trecând peste coronamentul barajelor şi afectând casele construite pe conul de dejecţie (suprafaţa formată la baza torentului în punctul de vărsare unde sunt depozitate aluviunile transportate de viiturile produse de-a lungul anilor).
Se face precizarea că, în urmă cu 30 – 40 ani, o parte din terenul pe care sau construit casele făcea parte din lunca inundabilă a Râului Dâmboviţa, care datorită amenajărilor hidrotehnice pe Râul Dâmboviţa şi aportului de pământ de umplutură din galeriile hidro din zonă a fost amenajat de proprietarii limitrofi şi transformat în teren agricol, iar ulterior prin schimbarea sau nu a categoriei de folosinţă, a devenit teren construibil.
Au fost afectate mai multe case şi gospodării, patru dintre acestea amplasate efectiv sub barajele de corectare a torenţilor, de o parte şi alta a canalului de scurgere a apei, care pe alocuri a fost obturat de amplasarea greşită a unor podeţe de acces în curţi.
În consecinţă, afirmaţiile apărute în spaţiul public sunt total nefondate şi nu servesc unei bune informări a opiniei publice. Emiterea acestora şi aruncarea responsabilităţii fără o minimă documentare dovedeşte, cel puţin, superficialitate şi lipsă de profesionalism.
Şef Ocol Silvic Păpuşa Rucăr, Ing. Lupu Genel”.
În materialul video se poate vedea cât de torenţială e Valea şi cum malurile, deşii împădurite, au fost erodate datorită vitezei apei ce a luat arbori întregi surpându-i cu mal cu tot.
Galerie foto
Se defriseaza intr-un ritm monstruos si seful ocoluluisilvic vine si spune ca defrisarile nu au nimic de-a face. Cata bataie de joc. probabil si-a umplut si el buzunarele impreuna cu hotii de lemn.