La pavajul din piatră naturală neregulată contează nu numai calitatea materialului folosit, ci şi calitatea montajului. Pavelele putând să se deterioreze rapid în cazul în care au fost puse prost, lucru des întâlnit atunci când este vorba de lucrări publice. Pentru că există nenumărate exemple de pavele, chiar din granit, care nu au ţinut decât o iarnă.

Drept este că pavajul din piatră naturală neregulată se foloseşte mai mult la alei, fiind necesară montarea acestuia într-o uşoară pantă pentru a se da posibilitatea scurgerii acumulărilor de apă.

La Câmpulung se pune astfel de pavaj în zona din Piaţa Centrală, intrată încă de anul trecut în reabilitare pentru suma de puţin peste 6 milioane lei, bani de la bugetul local.

Lucrările de montare a pavajului din jurul Judecătoriei Câmpulung au început deja să cauzeze numeroase comentarii, pe motiv că piatra este pusă cu economie. Astfel câmpulungenii vor putea beneficia de o zonă cu aspect sălbatic în momentul în care printre pietrele pavajului va creşte iarba, deşi inconvenientele noului pavaj sunt mult mai multe pentru că pare a fi practicabil doar pentru cei ce vor opta pentru o încălţăminte adecvată zonelor stâncoase.

Vorbind de aspectul iniţial, în care şi materialul folosit pare achiziţionat la mâna a doua sau cu bonus o cantitate însemnată de rebuturi, comentariile apărute printre câmpulungeni şi în mediul online nu sunt nicidecum suficiente pentru a determina beneficiarul (primăria Câmpulung) să-i solicite constructorului mai multă atenţie şi o calitate mai înaltă a lucrării, precum şi materiale la standardele contractului ce a fost semnat pentru o valoare de circa 1,5 milioane euro cu anexă de ridicare a preţului după creşterea salariilor din domeniul construcţiilor.

„Cam aşa arată înainte de a se termina lucrarea! Poate vede cineva și ia măsuri cu meseriași iadului. Întreba un prieten dacă se poate şi mai rar sau și mai crăpate? Nu le-a pus una lângă alta ca să nu stea înghesuite să aibă loc de respirat.”, este unul dintre comentariile făcute de un câmpulungean la o fotografie cu noul pavaj.

În continuare, redăm tot din comentariile făcute de câmpulungenii care încă mai au curajul de a comenta modul în care se cheltuieşte banul public pe nişte lucrări menite doar să dea bine… din avion şi pe termen cât mai scurt. Că exemple am putut avea destule şi în privinţa lucrărilor executate până în prezent la Câmpulung pe sume astronomice, total nejustificate.

Fără a mai pune în calcul şi aspectul oferit de tonele de beton turnate sub formă de diguri de protecţie ce duc la dispariţia unei bune părţi din ceea ce ar fi trebuit să fie zone pline de culoarea dată de o peisagistică naturală, deja pe cale de dispariţie la Câmpulung.

„Cine ar îndrăzni să solicite dosarul achiziţiei publice? Să solicite procesul verbal de finalizare şi garanţia lucrărilor?… Tocmai! Dar dacă nimeni nu o face… ei se cred stăpâni!”; „Rosturile sunt lăsate cu un scop anume, pentru ca toate doamnele de la Primărie când vor păşi cu tocurile prin rosturi, în cor ne vor spune: Aici sunt bani dumneavoastră stimaţi Câmpulungeni”; „Întocmai spun si eu! Din inimă, de cate ori trec pe minunatele trotuare din centrul Piteştiului. Şi sper ca şi doamnele din dotarea edililor implicaţi în aceste contracte să resimtă aceleaşi efecte… benefice, la glezne şi la botina din cea mai fină!”; „Sunt mai ușor de numărat!”; „Spațiu de dilatare”; „Erau beţi când le-au pus…”; „Artă la Câmpulung”; „Ce răutăcioşi mai sunteţi, păi totul este calculat. Vine primăvara şi printre pietre vor sădi ceapă şi usturoi. Totul este foarte bine gândit de inginerul şef de şantier!”; ; „O operă de artă cu aspect sălbatic!”; „O lucrare de rahat, pe bani mulţi, făcuta de tuciurii “importaţi de pe Valea Dâmboviţei. Ne-am întors la “piatra cubică” din secolul trecut. Când vezi desingul din centrul Piteştiului (nu mai vorbesc de Braşov, Sibiu, şi alte oraşe) te întrebi ce edili avem la conducerea oraşului să-şi bată joc de CENTRU cu Primăria şi Tribunalul înconjurate de morminte de beton şi piatră cubică. Am fost şi rămânem un oraş cenuşiu, ocolit de turişti şi deplâns de câmpulungeni.”; „Anul trecut, înainte de a se termina așa-zisa reabilitare a străzilor Negru Vodă – Republicii partea de sud, în zona din fața Bisericii Domnești, în timpul executării montajului rigolelor, am trecut prin zonă. Nu am habar cât respect au autoritățile locale pentru istoria urbei (0 – părerea mea), dar sub acel asfalt este îngropat un sit modern, adică piatră cubică, aceeași care era la începutul secolului. Am văzut localități civilizate (obiceiul este în continuă expansiune) în care automobilul este eliminat din centrele acestora, având prioritate vehiculele nepoluante. Piatra cubică de acolo trebuia să fie reabilitată, muscelenii să fie învățați că “mersul pe jos face… frumos” și zona eliberată de prostiile pe patru roți. Este o demență prezența, pe Bulevard, în fața Bisericii Catolice a semnului “Interzis bicicletelor”, ca și a semaforului din aceeași locație. La zece (10) metri de el este o altă trecere nesemaforizată care blochează tot. Cei din serviciul Urbanism sunt plătiți? Sunt plătiți să facă mișto sau să poarte povara deciziilor unor imbecili? Nu aștept un răspuns la aceste întrebări pentru că toată lumea își schimbă greutatea de pe un picior pe celălalt. Piața Vasile Milea va fi terminată anul viitor pentru a rămâne proaspătă în memoria electorilor la alergările locale.”;  „Bătaie de joc, pe banii noștri!”; „Dimensiunea maximă admisă a rosturilor = 1,5cm. Din câte observăm în imaginea alăturată, sunt mai mari. Acum observ că pietrele nu au dimensiuni și/ sau forme regulate (pătrat, dreptunghi). Dimensiunile și/ sau formele regulate permit crearea unor modele (pe care văd că încearcă să le facă). Dacă în toată țara, continentul, planeta, universul nu s-a găsit niște piatră cubică 7×7 sau 10x10cm, înseamnă că suntem speciali.”; „Pietrele astea-s ca şi kilometrul de la Teldrum”, ş.a.m.d.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

NOTIFICARE
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.