Odată cu apariţia toamnei câmpulungene, pe străzile municipiului şi în cartiere au reapărut haitele de câini comunitari. Astfel, subiectul „maidanezul” a reintrat şi în atenţia Consiliului Local, atunci când social – democratul Constantin Ivan i-a cerut primarului soluţionarea problemei ce pândeşte noaptea la fiecare colţ de stradă.

Intervenţia consilierului Ivan a făcut referire la ceea ce se întâmplă după lăsarea serii şi pe timp de noapte, când haitele de câini comunitari ies la atac, deşi „Anima” ar trebui să vegheze asupra siguranţei cetăţeanului. Că doar de aceea Asociaţia „Anima” a primit sprijin nemijlocit din partea autorităţilor locale, de aceea i se plătesc anumite servicii di banul public. Şi dacă nu prea mai ştie, „Anima” ar trebui să se ocupe de strângerea maidanezilor în adăpostul din Grui, până ce (posibil la Sfântul Aşteaptă) să fie gata noul adăpost pentru care municipiul a dat terenul, a făcut drumul de acces, etc.

Cert este că, municipiul a devenit centru de plasament pentru puii de câine şi puii de pisică, aceştia fiind abandonaţi pe străzile Câmpulungului de oameni total inconştienţi.

 Totul în condiţiile în care au fost anunţate mai multe campanii de sterilizare gratuită a animalelor din curţile muscelenilor şi cele ale câmpulungenilor.

Şi revenind la subiectul abordat în şedinţa Consiliului Local, pe motivul „protecţiei şi siguranţei cetăţeanului”.

 „Degeaba avem Asociaţia „Anima”, degeaba facem comentarii, dacă, pe timp de noapte, sunt supuşi pericolului trecătorii, mai ales în zonele în care câinii îşi apără teritoriul, după o oră târzie, şi nu mai pot circula. Eu sunt păţit, într-o situaţie, în zona apropiată locuinţei mele. Copiii spuneau o chestiune deosebită, pe care am comentat-o împreună cu colegii. Dacă sacrificăm animalele pentru hrană şi dacă avem permis de a le vâna atunci când mergem în pădure sau când vin animale sălbatice, câinilor nu le găsim o soluţie ca să nu mai fie agresivi.”, a fost ceea ce a precizat Constantin Ivan la şedinţa Consiliului Local din 30 octombrie 2017. Completat fiind de colegii Sergiu Cicu şi Lucian Ionescu cu discuţii pe marginea noului adăpost de pe drumul spre Godeni şi câinii de la podul Bădoi.

Întorcând-nu în timp putem aminti şi că, în şedinţa ordinară a Consiliului Local din luna septembrie a.c., liberalul Ionescu a adus în discuţie necesitatea angajării unei firme private care să gestioneze problema. Una dintre situaţiile cele mai comentate fiind aceea a „câinilor de la Bădoi”. Unde primarul a găsit de cuviinţă să rezolve prin a-l îndruma pe alesul local să vorbească el cu Bădoi.

„Vorbiţi dumneavoastră cu Bădoi, care… nu ştiu, ar trebui împuşcat… stăpânul în locul câinilor. Din cauza lui nu putem să locuim. Am glumit cu treaba asta.”, a fost ceea ce primarul Ţâroiu a declarat în plenul şedinţei.

 „Câinii sunt din ce în ce mai puţini. Numai că noi facem o muncă în zadar, din cauza reticenţei proprietarilor de a-şi steriliza câinii. Inclusiv cei de la curte. Vom pune afişe în tot oraşul. Anul acesta, avem – o să primesc statistica de la „Anima” – peste 250 de câini, pe care i-am scos din adăpostul nostru şi i-am dus spre export sau la Smeura. Anul trecut, am avut peste 300.”, a prezentat Ţâroiu situaţia ca pe o realizare a „producţiei” locale  de câini comunitari.

„Se aduc foarte mulţi câini – s-a plâns din nou Liviu Ţâroiu. O acţiune de strângere o face o comunitate individuală, nu şi ceilalţi din jurul tău. Munceşti, dar munceşti de pomană. Vin copiii de la ţară cu căţei, pe care îi lasă la ghenele de gunoi sau în apropierea şcolilor. Primarii noştri din zonă – inclusiv Bughea de Jos, inclusiv Bughea de Sus, colegii mei din zonă – mă sună de foarte multe ori: „Dă-mi-i şi mie pe cei de la „Anima”, ca să-mi ia şi mie zece câini!” Cei de la „Anima” nu se duc, dar se vaită după aceea de câini şi găsesc pe aici câini noi. Care se aduc. De aceea am rugat Poliţia Locală să-mi depisteze şi mie o maşină, o căruţă cu care aduc, ca să putem să luăm nişte măsuri cu ei. Cu nemţoaica prezentă vineri (n.r. 27 octombrie) la Câmpulung am avut o discuţie, ca să accelereze finalizarea adăpostului. Au promis că, anul acesta, acreditează trei padocuri, ca să obţină şi autorizaţiile. Ei, la această oră, sunt opriţi de Direcţia Sanitar – Veterinară, că nu au avizele necesare pentru funcţionarea adăpostului.”, au mai fost precizările făcute de primarul municipiului pe tema „maidanezul”.

Ca şi concluzie, problema animalelor fără străpân este una majoră şi destul de greu de gestionat în condiţiile în care oamenii ce au în curţi patrupede nu înţeleg că abandonarea puilor reprezintă un pericol pentru ceilalţi, dar şi o bătaie de joc la adresa vietăţilor ce nu sunt vinovate că au ajuns libere pe străzi şi s-au sălbăticit în căutare de hrană şi adăpost.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here