Adevărul despre libertatea presei din România!

Marţi, 03 mai 2016, cu prilejul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, ActiveWatch (Agenţia de presaMonitorizare a Presei) a lansat raportul anual privind situația libertății de exprimare în România – FreeEx 2015 – 2016 – Libertatea Presei în România.

            Raportul ce face referire strictă la libertatea de exprimare în ţara noastră este mai mult decât şocant.

În raport arătându-se că „Jurnaliștii români continuă să fie ținte ale comportamentului agresiv. Mulți dintre cei care atacă fizic sau verbal jurnaliștii sau încearcă să îi intimideze sunt politicieni, funcționari publici, oameni de afaceri”.

Întregul raport poate fi citit aici!

 Totodată, în cotidianul.ro au apărut şi primele reacţii după raportul MCV:

            „Recomandările Comisiei Europene ar putea da idei politicienilor, spun organizațiile de media după ce în raportul MCV presa din România a fost pusă la zid, o premieră. ActiveWatch, Agenția de Monitorizare a Presei APADOR-CH, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, Comitetul Helsinki Centrul pentru Jurnalism Independent au transmis un punct de vedere faţă de ceea ce a apărut în raport.

“Organizațiile semnatare își exprimă nedumerirea și îngrijorarea cu privire la constatările și recomandările cuprinse în MCV care fac referire la mass media.

Considerăm că acestea fac abstracție de cadrul legal în vigoare și de standardele care rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și ignoră profilul clpresa 1asei politice românești, care adeseori a încercat să retrângă libertatea presei, prin presiuni economice sau măsuri legislative. Există un risc real ca afirmații de tipul celor din MCV (“revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoțită de o protecție corespunzătoare a instituțiilor și a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum și pentru a pune la dispoziție măsuri reparatorii eficiente”) să fie invocate de politicieni români pentru a justifica noi inițiative legislative menite să restrângă libertatea de exprimare, situație cu care ne confruntăm în fiecare an.

Prezența unor astfel de mențiuni în raport sugerează că actuala practică a instanțelor românești este insuficient de severă în cazurile de libertate de exprimare a presei, ceea ce poate duce la o debalansare a practicii judiciare interne, cu afectarea libertății de exprimare. Reamintim că, potrivit jurisprudenței CEDO, libertatea de exprimare este protejată și atunci cînd presa exagerează, ofensează, șochează, atâta timp cât se urmărește dezbaterea liberă și cu bună-credință a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcționarea justiției și lupta anti-corupție.

De altfel, tot în luna ianuarie CE a lansat Raportul asupra Libertății Media și a Pluralismului (RLMP), care semnalează, la nivel UE: „limitarea independenței media rezultând din interferența privată și comercială” și, respectiv, problema „concentrării proprietății asupra mass-media și consecințele acestei concentrări asupra libertății și pluralismului media și asupra independenței jurnaliștilor”. Cu alte cuvinte, instrumentalizarea media pentru reglarea de conturi politice nu este efectul activității independente a jurnaliștilor, ci al mercenarizării acestora de către proprietarii instituțiilor media. Recomandările din RLMP sunt edificatoare: măsuri destinate consolidării pluralismului, a independenței organismelor de reglementare – deci și a Consiliului Național al Audiovizualului – și a instituțiilor publice de radio și televiziune.

În acest context, atragem atenția că legislația în vigoare oferă suficiente instrumente de apărare celor care se consideră a fi victimele unor atacuri mediatice. Noul Cod Civil, precum și Legea Audiovizualului și Legea de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii conțin prevederi explicite ce protejează dreptul la demnitate, la imagine, la onoare, la viață privată, inclusiv pentru membrii puterii judecătorești. Există deja decizii ale instanțelor pe noul Cod Civil care dau satisfacție celor care au apelat la justiție pentru a își proteja acele drepturi care, în opinia lor, au fost încălcate de mass media.

Folosirea presei ca instrument de luptă politică de către patronat este un fapt semnalatlibertatea de exprimare constant de organizațiile de media și de drepturile omului în ultimii zece ani. Noi înșine am acuzat public șantajul, hărțuirea, atacurile la comandă, care s-au dovedit a fi practici răspândite în media românească. Acestea constituie grave abateri de la rolul jurnalismului într-o societate democratică, de la normele etice și profesionale și afectează grav credibilitatea presei. Dar organizațiile semnatare apreciază că actualele mijloace legale de protecție a victimelor exceselor la care se referă raportul pot furniza reparații suficiente cu condiția să fie utilizate.

În privința CNA, chiar dacă funcționarea din ultimul an a lăsat foarte mult de dorit, aceasta nu este o chestiune ce ține de cadrul normativ, ci de abilitatea unei instituții de a aplica legea independent de mediul politic. Asigurarea independenței și a bunei funcționări a acestei instituții constitutie o miză ce necesită sprijinul CE, însă nu este nevoie de modificarea normelor cu privire la conținutul comunicării jurnalistice, ci de voință din partea clasei politice.

Reamintim Comisiei Europene că libertatea de exprimare a fost una din cele patru condiții impuse de CE României în perioada de preaderare, iar insulta și calomnia au fost eliminate din Codul Penal cu numai șase ani în urmă, în pofida rezistenței acerbe a clasei politice. Fără sprijinul Comisiei Europene și fără presiunile exercitate de CE asupra autorităților de la București, situația libertății presei ar fi fost mult mai gravă. De aceea, solicităm Comisiei Europene să își mențină preocuparea pentru protejarea libertății de exprimare în România și să rămână un avocat al acestui drept în fața autorităților române.

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei APADOR-CH – Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki Centrul pentru Jurnalism Independent

Reamintim că, în premieră, raportul MCV vorbeşte de “rezistenta instituţiilor anticorupţie la presiuni” şi “remarcă” “hărţuirea” unor “oficiali-cheie, judecători şi nu numai” în mass-media.

“Comisia ar dori să atragă atenţia asupra rolului mijloacelor de informare în masă. Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Situaţia sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii eficiente” se arată în raportul MCV dat publicităţii miercuri.”, scrie cotidianul.ro.

Sursa foto vox.publika.md, paginademedia.ro şi stirileprotev.ro.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

NOTIFICARE
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.